Connect with us

Published

on

Un obicei care încǎ se pǎstreazǎ (pe alocurea) în satul românesc este cel al şezǎtorilor din Postul Crǎciunului, care se ţin pânǎ în seara de Ajun, târziu, când dau sǎ se apropie de case primele cete de colindǎtori… La o astfel de şezǎtoare am fost şi noi martori, într-o zi de decembrie, în Ţara Moţilor

De la Decebal, la Mihai Viteazul şi pânǎ-n ziua de azi…
Cetea, un sat din Apuseni, pe valea Mureşului, la câteva zeci de kilometri de Alba Iulia Marii Uniri, continuǎ sǎ fie tǎrâmul plin de tainǎ al dacilor, al urieşilor, al cǎpitanilor lui Mihai Vodǎ cel Viteaz… Parcǎ nu e alt loc pe lumea asta în care basmul şi istoria sǎ pǎşeascǎ atât de armonios alǎturi! Din depǎrtare, oamenii desluşesc, deasupra Mureşului, trupul de piatrǎ al unui uriaş adormit. Se spune cǎ ar fi însuşi Decebal. Trǎsǎturile lui se disting clar: cǎciula dacicǎ, nasul acvilin, barba, pieptul puternic… Chiar şi în somnul de piatrǎ al morţii, regele nu şi-a pierdut demnitatea. Dupǎ o legendǎ localǎ, capul lui Decebal, aşezat într-o casetǎ de aur, se aflǎ acolo, la Cetea, adus de la Roma de un dac care-l scosese din apele Tibrului… Dupǎ altǎ legendǎ, acolo, la ei, cu patru veacuri şi mai bine în urmǎ, îşi gǎsea dulce odihnǎ, în braţele unei frumoase ibovnice, fiica boierului locului… Mihai Viteazul, voievodul care visase sǎ-i uneascǎ pe români în graniţele vechii Dacii.
Ca şi-n vremea Viteazului, la ceas de iarnǎ, oamenii se strâng în şezǎtoare, spunandu-şi poveştile, cântându-şi doinele, primindu-şi oaspeţii cu drag… Şi-n ajun de Crǎciun, rememoreazǎ iernile cele pline de omǎt ale copilǎriei, când parcǎ timpul mai rǎbdǎtor era cu oamenii şi oamenii mai atenţi la cǎlǎtoria unei stele pe cer. Steaua care vestea Naşterea Domnului!
La şezǎtoarea cetenilor, într-una dintre aceste seri de dinainte de cǎlǎtoria stelei-vestitoare pe Cer, ne-am nimerit şi noi, iarna asta. Se strânseserǎ localnicii, îmbrǎcaţi în hainele lor de duminicǎ, purtându-şi fiecare „lucrul” sǎu (furci de tors cu caiere de cânepǎ, gheme de lânǎ, lemn de cioplit…) în locul cunoscut de-acum sub numele de „casa ecologicǎ”, gospodǎria familiei Ionel şi Violeta Sîrbu, de-o vreme bunǎ animatori culturali ai satului din Apuseni. Acolo le-am ascutat legendele, cântecele, cimiliturile, i-am vǎzut jucând, ca-n timpurile cele vechi…

Sezatoare Cetea

Turca
Dintre câte s-au întâmplat şi s-au spus atunci (le-om istorisi şi noi, pe-ndelete, cândva), povestea unui obicei de iarnǎ ne-a atras atenţia. Iatǎ-l, aşa cum şi-l aminteşte „Veta lui Bandalic” (cu mulţumiri profesorului Traian Cǎdan, care ne-a oferit şansa de a o cunoaşte): „E un obicei vechi, care astǎzi s-a pierdut. Pe vremea când ea era copilǎ, se aflau oameni în sat care umblau cu turca. Gheorghe Barbu ştia juca turca bine. Turca era acoperitǎ cu un lepedeu, avea clopote şi era împodobitǎ cu prime. Avea cioc ca de raţǎ şi flencǎnea (n.n.: seamǎnǎ, dupǎ cm veţi vedea, cu „ţurca” ori „capra” ori „brezaia” care se joacǎ prin alte pǎrţi de ţarǎ). Oamenii din sat îi dǎdeau colac, vin şi carne de porc. Urarea era aceasta: «Ne cinsteşte jupânu’ gazdş/ Cu un colac de grâu curat,/ Dintrǎ Sântǎmǎrii semǎnat/ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un colac de grâu,/ Nouǎ ni sǎ pare cǎ-i coşu-ntreg./ Da’ coşu-ntreg îi la jup’nu gazdǎ-n pod./ Sǎ-l folosascǎ sǎnǎtos,/ Cu fraţii, cu fârtaţii şi cu cine-o vrea, cu alţii./ Ne mai cinsteşte jupânu’ gazdǎ/ Cu un buciuman de vin./ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un buciuman de vin/ Ni se pare cǎ-i butea-ntreagǎ./ Da’ butea-ntreagǎ îi la jupânu’ gazdǎ în timniţǎ/ S-o folosascǎ sǎnǎtos,/ Cu fraţii, cu fârtaţii şi cu cine-o vrea, cu alţii./ Ne mai cinsteşte jupânu’ gazdǎ/ Cu un şoloboc de carne de porc./ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un şoloboc/ Ni se pare cǎ-i porcu-ntreg./ Da’ porcu-ntreg de-ar fi,/ Cu plitu ne/ar râmui,/ Cu coada ne-ar vâţâi,/ Cu mijlocu’ pe tâţi ne-ar doborâ…». Când rostea ultima parte a urǎrii, vǎtavu’, închipuind porcul uriaş care se aflǎ în cǎmara gazdei, îl împingea cu fundul pe unul dintre ortacii sǎi, care din cauza lunecuşului se întâmpla sǎ cadǎ, spre hazul celorlalţi.”

Obiceiuri Cetea - Apuseni

Ţǎranii din Cetea, la leagǎnul Pruncului Sfânt
I-am privit şi i-am ascultat ceasuri întregi pe ţǎranii din Cetea, ducându-şi obiceiurile în veşnicie, cu istorii, colinde şi cimilituri. Aşa cum îi vedeam atunci, mândri de originile lor, ne-am dat seama cǎ-i mai vǎzusem undeva: în fresca bisericii din sat. Mâna zugravului Coriolan Munteanu i-a înfǎţişat pe pǎstorii ce mergeau sǎ-l vadǎ pe Pruncul Iisus (la ieslea în care se nǎscuse) îmbrǎcaţi în straiul popular al satului Cetea.

Cetea - Apuseni

Cititi mai multe in Jurnalul.ro

 

Actualitate

Polițiștii din Baia de Arieș au depistat un bărbat, de 41 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Piața Băii din oraș, fiind sub influența băuturilor alcoolice

Published

on

baia de aries apusenitv

A fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei

La data de 27 iunie 2022, polițiștii din Baia de Arieș au depistat un bărbat, de 41 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Piața Băii din oraș, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,82 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Continue Reading

Eveniment

Polițiștii din Alba caută o femeie care a plecat de la locuința sa din Morărești, comuna Ciuruleasa și nu a mai revenit

Published

on

ciuruleasa femeie disparuta apusenitv

Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.

În după amiaza zilei de 23 mai 2022, polițiștii Postului de Poliție Ciuruleasa au fost sesizați de către un bărbat din comună, cu privire la faptul că, în cursul zilei de 23 mai, în jurul orei 12,00, mama sa, LUT EMILIA, de 58 de ani, a plecat de la locuința sa din Morărești la o cunoștință din Mătișești însă nu a mai revenit la domiciliu.

Femeia are următoarele semnalmente:

  • 160 cm înălțime;
  • 65 de kilograme;
  • Ochi albaștri;
  • păr grizonat, tuns scurt;

La momentul plecării purta geacă maro, bluză roșie, pantaloni de trening negri și cizme de cauciuc verzi.

Polițiștii desfășoară, în continuare, cercetări în vederea identificării femeii, iar aceasta a fost dată în urmărire.

Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.

Continue Reading

Actualitate

Imagini superbe cu Lacul Tarnița, din județul Cluj

Published

on

lacul tarnita apusenitv peisaj

Odată cu luna mai, primăvara s-a așternut peste toți munții Apuseni

Dacă vreți să vă bucurați de natură, de un aer curat și de imagini de neuitat, vă îndemnăm să petreceți cât mai mult timp la lacul Tarnița, din munții Apuseni.

Lacul Tarnița este un lac de acumulare cu granițe între comunele Râșca, Mărișel și Gilău (județul Cluj). Suprafață lacului e de cca. 215 ha, cu o lungime de peste 8 km, având o adâncime de peste 70 de metri.

Lacul Tarnița este alimentat de apele Văii Someșul Cald, fiind una din cele mai apreciate zone turistice din județul Cluj.

lacul tarnita apusenitv panorama
tarnita lac apusenitv

Dacă ajungeți aici la sfârșit de săptămână aveți posibilitatea de a face o plimbarea cu caiacul sau alte bărci de agrement care vă stau la dispoziție contra cost.

Continue Reading

Trending