Connect with us

Published

on

În dimineața în care m-am dus în fața DNA, eram pregătită să îndur frig. M-am îmbrăcat cu haina mea groasă și căciula made in Roșia Montană. Doar că atunci când am ajuns în fața clădirii, un soare cald, primăvăratic, a ieșit dintre nori. Frigul însă a rămas cu mine, probabil de la groaza că iar o luăm de la capăt. Iarăși ceream procurorului-șef DNA să reia ancheta penală la Certej și să redeschidă dosarul de corupție.

Nu doar soarele fusese harnic luni dimineața. Jurnaliști de la mai toate ziarele și televiziunile erau adunați în fața DNA, curioși să vadă reprezentarea justiției în lanțuri. 

Așa că n-am mai stat pe gânduri. Colega mea, Olga, a început să desfășoare o mantie lungă, aurie și din doar câteva mișcări agile a reușit să dea viață unei zeițe. Poleită din cap până în picioare, legată la ochi și cu balanța în mână, Alexandra a început să-și intre rolul Justiției, zeița dreptății. Lanțurile aurite din unul din talere reprezenta o metaforă vie și vorbea de frica noastră cea mare, aceea că la Certej aurul cântărește mai greu decât dreptatea.

M-am bucurat să văd că ideea noastră „de aur” a atras atenția presei, zeița era fotografiată și filmată din toate unghiurile. Dar am simțit din nou acel fior rece în timp ce încercam să răspund la întrebările jurnaliștilor. Voiau să știe care e ilegalitatea, pe cine învinovățim, de ce credem că dosarul trebuie redeschis. Iar eu trebuia să le vorbesc despre vinovați, despre oameni în carne și oase care și-au dat mâna pentru a încălca legea și a favoriza un gigant minier.

Le-am răspuns la toate întrebările și am explicat cum proiectul minier cu cianuri al Deva Gold ar urma să înghită dealurile împădurite. Recunosc că mi-a fost foarte greu să rezum o poveste despre nedreptate și corupție în câteva fraze cheie, cât mai scurte și mai clare. Le-aș fi povestit pe îndelete tuturor cum oamenii din sat au avut o pădure, ce le-a fost luată de comuniști imediat după ce au cumpărat-o de la un grof. Dar înainte ca urmașii lor să apuce să și-o recupereze, primăria a făcut abuziv acte pe ea. În mai puțin de o lună, pădurea a fost concesionată pe douăzeci de ani companiei miniere.

Aș fi vrut să am timp să le zic cum am căutat cu săptămânile prin arhive acte de proprietate și alte note silvice. Cum am lucrat cu avocații să facem un denunț, cum am fost la audieri la DNA Alba, cum am așteptat din 2016, în zadar, să se facă o cercetare penală corectă. Cum dosarul a fost închis în iunie 2019, fără prea multe explicații. Cum am mers din nou la avocați și am făcut o plângere împotriva clasării. Cum i-am cerut atunci lui Călin Nistor, procurorul-șef DNA să redeschidă dosarul și să-l preia la București. Cum un judecător de cameră preliminară ne-a dat dreptate și ancheta chiar s-a mutat în capitală. Cum, după doar 10 zile, dosarul a fost închis din nou, din motive de procedură. 

Chiar în timpul unui interviu, preț de o clipă nu m-am putut abține să nu mă gândesc la pădurile de la Certej. Mai mult ca sigur sunt acum acoperite de un strat gros de brumă argintie. Culmea, gândul la pădurile acoperite de brumă m-a încălzit mai mult decât soarele proaspăt ieșit. Cu pădurile de la Certej în gând, mi-am dat seama că trebuie să fiu foarte convingătoare nu doar cu presa, dar și cu procurorul-șef. 

Fără să-mi dau seama a venit momentul ca împreună cu Cătălina, colega mea, să deschidem ușa masivă a DNA. La 11:30 eram așteptate în audiență de către Călin Nistor, procurorul-șef. Am urcat treptele interioare repetând în gând argumentele juridice pe care urma să le spunem. Am fost întâmpinate protocolar și invitate să ne așezăm lângă o masă din lemn masiv.

Am înșiruit procurorului motivele noastre, iar colegul care îl însoțea a notat sârguincios tot ce am avut de zis. Am discutat despre procedură. Am fost auzite, dar nu știu dacă am fost și ascultate. În următoarele 21 de zile, chiar de Anul Nou, vom afla și rezultatul.

Ajunsă acasă, parcă frigul m-a mai părăsit. Și un sentiment de speranță i-a luat treptat locul. Cu acest nou val de optimism și ca să-mi iau gândul de la răspunsul ce va veni tocmai peste trei săptămâni, am început să pun în ordine facturile. Noi mereu facem un mic raport financiar după fiecare acțiune. Deși eram la căldură, am simțit din nou acel fior răcoros când am adunat sumele. Întreaga documentare juridică a dosarului, deplasările, recuzita de acțiune și promovarea în social media ne-a lăsat cu pușculița goală. 

Companiile miniere au miliarde de dolari, dar și noi avem dreptatea de partea noastră. Contribui și tu cu doar câțiva lei? Ca să fim ca David împotriva lui Goliat, ne trebuie totuși bani de praștie.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Actualitate

Goran Bregovic va susține un concert extraordinar pe Câmpia Libertății

Published

on

goran bregovici blaj concert apusenitv

Adunarea Națională de la Blaj. Evenimentele vor îmbina folclorul tradițional românesc, din prima zi, cu recitaluri susținute de Goran Bregovic și Delia, în a doua zi.

Sărbătoarea Libertății va avea loc pe Câmpia Libertății de la Blaj, locul istoric unde s-a desfășurat Adunarea Națională din 1848. Programul zilei de sâmbătă, 14 mai 2022, debutează la ora 19:00 și cuprinde spectacolul folcloric extraordinar „Cântec pentru făuritorii libertății”, cu participarea Ansamblului Folcloric al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal.

Pe scenă vor urca artiștii Veta Biriș, Mariana Anghel, Alexandru Pugna, Alina Pinca, Cornel Borza, Mirela Mănescu, Traian Jurchela, Roxana Reche, Nicolae Plută, Dorina Narița, Floricica Moga și Maria Filimon.

Programul va fi completat cu momente de reconstituire istorică in memoriam: Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Regele Ferdinand și Regina Maria.

Evenimentele vor continua în a doua zi, duminică, 15 mai 2022, cu recitaluri susținute, începând cu ora 19:00, de trupa „RE-BORN” din Blaj și apoi de îndrăgita artistă Delia.

Sărbătoarea Libertății se va încheia duminică seara cu un concert extraordinar susținut de Goran Bregovic.

Continue Reading

Actualitate

Amplasarea radarelor în data de 12 mai 2022 în județul Alba

Published

on

radare

Atenție șoferi, atenție turiști!

Amplasarea radarelor în data de 12 mai 2022, în județul Alba:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Continue Reading

Actualitate

Proiect de monitorizare a accidentelor cu animale salbatice

Published

on

monitorizare a accidentelor cu animale salbatice apusenitv

Program ambițios de monitorizare și reducere a accidentelor cu animale sălbatice, lansat astăzi

În fiecare an, aproximativ 250 de milioane de animale mari sunt implicate în accidente rutiere, în Europa. Studiile de la nivel european arată că fenomenul accidentelor cu animale sălbatice a crescut, în ultimii 5 ani, cu 20-25%. România, țara cu unele dintre cele mai mari efective de animale sălbatice din întreaga Europă, nu are date precise privind sălbăticiunile căzute victime ale accidentelor rutiere. 

Un program pe termen lung care să permită cercetarea și evaluarea gravității pe care o au aceste accidente și incidente în România și să conducă la reducerea lor a fost lansat astăzi de Asociația EnCaRe și Asko Group.

Programul Zăgan – denumit așa după numele dacic al celui mai maiestuos vultur care a stăpânit mii de ani înălțimile și stâncăriile Carpaților, extins în 1938 și reapărut în 2016 în cadrul unui program european de repopulare – își propune să creeze baze de date credibile și precise despre locațiile, datele și speciile de animale sălbatice din România, implicate în accidente rutiere.

Programul este gandit pe termen lung și țintește cercetarea și evaluarea frecvenței și gravității pe care o au aceste accidente în România, folosind rețelele sociale dar și aplicații de monitorizare.

Inițiatorii, Asociația EnCaRe cu sediul în Bihor și Asko Group din București, demarează programul Zăgan cu o campanie de conștientizare pentru a sensibiliza publicul asupra accidentelor cu animale sălbatice, adresată preponderent către două grupuri țintă: conducătorii auto și copii între 7 și 12 ani (care la rândul lor vor fi șoferii de mâine, dar care pot, de pe acum, să își avertizeze părinții să ia măsuri atunci când există risc de a întâlni animale pe carosabil).

În pașii următori, după strângerea a suficiente date privind numărul accidentelor, programul își propune acțiuni în direcția implementării de măsuri locale concrete, care să conducă în timp la reducerea accidentelor cu animale sălbatice pe teritoriul României.

Programul Zăgan este derulat în parteneriat de Asociația EnCaRe și Asko Group. 

Asociația EnCaRe Environmental Care Resources are baza de operații în Munții Codru Moma din Apuseni, ”un ținut neschimbat de la facerea lumii”.EnCaRe este un ONG care vrea să transmită dragostea față de natură, printr-o viziune științifică a ecosistemelor și o abordare nouă a acțiunii. Scopul organizației este de a-și concentra activitatea pe impactul asupra mediului, căutând alternative de protejare și de exploatare sustenabilă a resurselor și de a asigura o interacțiune armonioasă între factorii de ordin social și de mediu. EnCaRe derulează mai multe programe care se adresează copiilor, cu scopul protejării fantasticei biodiversități a României.

Asko Group, o entitate care crede în viitor, au fost finanțatori și parteneri activi la mai multe proiecte sociale, de la cursuri cu reguli de circulație pentru copii, la reîmpăduriri de zone degradate sau proiecte care au condus la împlinirea visurilor copiilor cu risc de excluziune socială. De data aceasta, ei pariază din nou pe copii și natură, cu un sprijin total pentru acest proiect, finanțându-l și implicându-se nu doar financiar, ci și sufletește și personal.

În aceste vremuri în care populațiile de animale sălbatice scad din diferite motive, trebuie să facem tot posibilul să creăm noi instrumente pentru a le ocroti viața; orice amenințare asupra lor este demnă de analizat și corectat cât de mult putem întrucât accidentele rutiere cu animale sunt o problema serioasă și un mare pericol atât pentru animale cât și pentru șoferi și pasageri. N

u este doar un proiect al nostru, este în interesul tuturor sa păstrăm biodiversitatea, pentru binele nostru comun iar pentru ca asta să se întâmple este nevoie de implicarea populației, a societății civile care pot veni cu soluții legate de mediu, completând eforturile autorităților și ale lumii științifice”, a declarat Quim Rueda Pilar, președintele asociației EnCaRe.

Personal, am încercat să mă ghidez mereu după același principiu: dorinta de implicare, acolo unde impactul benefic poate depăși așteptările. Prin introducerea unei direcții clar definite în strategia noastră de sustenabilitate, ne dorim să maximizăm influența pozitivă în sectorul educativ și să minimizăm consecințele indirect legate de sectorul nostru de activitate. Privesc cu încredere și optimism acest proiect, dar și spre rezultatele sale pozitive în ceea ce privește schimbarea conduitei de drum a șoferilor și conștientizarea impactului pe care acțiunile acestora îl au, direct sau indirect” a spus și Andreea Bilciurescu, coordonator responsabilitate socială în cadrul Asko group.

Context: Mulți dintre noi am observat, în timpul călătoriilor noastre, leșuri de animale presărate pe marginea drumului într-o formă sinistră: vulpi, iepuri sau dihori s.a. Particularitățile României țin de faptul că țara noastră are populații de animale sălbatice foarte mari în comparație cu alte țări din Europa și, ca atare, probabil, incidentele și accidentele rutiere cu aceste animale sunt mai numeroase, susțin inițiatorii programului Zăgan. Totuși, nimeni nu știe cu adevărat cât este de gravă situația.

Pe lângă faptul că vietățile acestea sunt rănite sau omorâte în urma impactului cu mașinile, mai există și cealaltă latură a problemei, și anume faptul că accidentele respective pot provoaca pagube materiale sau umane. Accidentele cu urși, cerbi, căprioare, mistreți, bursuci etc. pot conduce la daune mari în ceea ce privește vehiculele și/sau chiar persoanele, iar în unele cazuri aceste accidente pot să fie inclusiv mortale.

Alteori, incidentele nu implică animale mare care distrug mașinile, ci vietăți mici care abia sunt sesizate de șoferi, cum sunt broaștele, șopârlele, șerpii și alte mici vertebrate, ce sunt sistematic călcate în timp ce se deplasează spre zonele de hrănire sau de reproducere.

Continue Reading

Trending