Connect with us

Published

on

Raportul EIA nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate

 

Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale alături de Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România își exprimă regretul și indignarea că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România.

Principalul mesajul al  raportului  EIA ( Environmental Investigation Agency) prezentat public, marți 17 iulie 2018, într-o conferință de presă, are drept țintă denigrarea industriei  lemnului din România și convingerea beneficiarilor  externi de a nu mai  cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta  provine  din „parcuri  naționale”, iar  exploatarea lui conduce la dispariția „pădurilor  virgine”.

Solicitarea organizatiei EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate. Toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă și zone de conservare durabilă, ”tampon”, unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice.

Exploatările  forestiere în zonele  de conservare  durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor  naționale sunt normale și legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile  de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a  masei lemnoase  se  face cu avizul  custozilor  ariilor protejate. De asemenea, exploatarea  se face  sub controlul  autorităților  statului român, cu repsectarea recomandărilor  și bunelor practici  de mediu.

Afirmația „că nu există trasabilitate privind  proveniența legală  a masei  lemnoase în România”  și  de aici  prezumția  de vinovație  privind amestecarea  masei lemnoase  exploatate  legal cu masa lemnoasă exploatată  illegal,  în depozitele firmelor  de exploatare,  manipulează opinia  publică, inducând o falsă definiție  a trasabilității masei  lemnoase.  Conform  reglementărilor  europene, trasabilitatea provenienței masei  lemnoase se urmărește  pentru  prima punere  pe piață  a masei  lemnoase,  respectiv  din parchetul  de exploatare până la primul depozit  de sortare  și prelucrare a masei  lemnoase. 

România, prin dezvoltările  succesive  ale  SUMAL,  Radarul  Pădurilor, Inspectorul Pădurilor  a introdus  sisteme  stricte  de urmărire a trasabilității masei  lemnoase  până la prima punere  pe piață  a acesteia. Fiecare  aviz  de transport  este raportat  și înregistrat  pe serverul central  SUMAL,  se verifică încadrarea în prevederile  unui  act de evaluare a masei lemnoase legal  aprobat (APV),  se verifică  exploatarea în baza unei  autorizații  de  exploatare legal  emise,  se urmărește poziția   corespondenței  GPS a locației  expediției  față de locația autorizată  a parchetului. În  concluzie,  România  are un sistem  foarte  strict  de urmărire  a trasabilității provenienței legale  a masei  lemnoase, conform  cerințelor  regulamentului european EUTR.

Solicitarea  EIA privind „o trasabilitate  deplină”, în depozitele  de sortare  și prelucrare  a masei  lemnoase, este o utopie  care nu există în niciun stat din Europa  ca obligație legală.  Este  ca și cum ai cere unui siloz  de cereale, care achiziționează grâu  de la  zeci  de mici  fermieri,  să țină o evidență  a provenienței fiecarui  bob  de grâu.  Ca și  depozitul  de lemne,  depozitul  de cereale  are trasabilitate  și documente  pentru  fiecare  transport, dar  după  recepție,  evident  grâul  se amestecă în depozit !

Recomandările  EIA  nu au nicio baza legală, exced  legislației  naționale  și europene  și sunt o utopie  chiar  și din punct  de vedere tehnic, mai ales că se adresează și industriei  plăcilor- producătorii  Kronospan, Egger-  companii  care folosesc în procesul tehnologic  bușteni  de dimensiuni  mici,  resturi din prelucrarea primară  a lemnului, lemn provenit în special din import.

În fapt, scopul  EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată  de tăieri  ilegale, astfel  încat cerințele  de control a provenienței legale  să devină atât  de complicate încat industria lemnului  din România  să devina necompetitivă, iar beneficiarii  externi  să ocolească produsele din lemn din România, datorită  riscului  prezumat  de proveniență  a lemnului  din tăieri ilegale.

Ne mobilizăm pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO

Raportul  actual al  EIA  este o continuare  a raportului  EIA  din 2015,  cu  scopul  evident  de a denigra  industria lemnului  din România  și a bloca accesul produselor  acestei  industrii pe piețele  de export.

Cum va atinge EIA  acest obiectiv?  Prin promovarea agresivă în media  internă  și  externă  a acestui  pseudo-raport.  Așa cum au anunțat  astăzi reprezentanții  EIA, conferința  de presă de la București  va fi urmată  de conferințe  de presă   organizate  cu sprijinul  WWF  Austria  și  WWF  Germania, la  Viena și  apoi conferințe  de presa în SUA.

Solicităm autorităților statului român să se implice în rezolvarea acestei crize de imagine, care aruncă România într-o zonă neagră a politicilor de mediu. Nu ne putem permite ca industrie și ca țară să fim denigrați, în lipsa unor dovezi de necontestat și pe baza unor presupuneri care au la bază surse neoficiale.

Începând cu anul 2013, prețurile masei lemnoase au început să erodeze competitivitatea industriei lemnului din România, situația agravându-se în anii 2016-2017. Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, cât și în cel de prelucrare primară și industria mobilei. Peste 1800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 3000 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și își vor inceta activitatea. Vorbim de asemenea de riscul dispariției a mii de locuri de muncă în industria lemnului.

FORDAQ – Comunitatea Forestierilor din Romania

COMUNICAT DE PRESA

Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Nasu

    august 2, 2018 at 10:29 am

    Kronospan, Holtz …cam astia-s cei mai amri si mai importanti de pe piata.
    Ei fura cel mai mult si tot ei vor sa ingoape economia tarii, doar ei sa traiasca bine!

  2. Jos PSF

    august 6, 2018 at 10:33 am

    Se fura lemn din Romania la greu.
    Credeti ca guvernantii nostri nu stiu asta.
    Mafia PSD!!!

    • Misu

      octombrie 2, 2018 at 9:27 am

      Acuma nu psd u e de vina ca noi ne furam singuri csciula.
      Noi suntem fraierii ce ne am vandut europenilor

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Actualitate

Doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană,persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt

Published

on

rosia montana hoti

La data de 13 septembrie 2022, polițiștii din Roșia Montană au identificat doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană, ca persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt.

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în după amiaza zilei de 11 septembrie 2022, în timp ce se aflau pe raza comunei Roșia Montană, ar fi profitat de neatenția unei tinere din Cluj Napoca și i-ar fi sustras rucsacul în care în care se aflau documente, bani și telefonul mobil.

Continue Reading

Actualitate

De ce nu văd primarii din România energia de pe acoperișuri?

Published

on

potential fotovoltaic primarii apusenitv

Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 58.500 mp, iar consumul actual de electricitate este de 6.197 MWh

Greenpeace România lansează raportul O resursă nefolosită — Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România, care analizează datele oferite de primării din 11 orașe ale României privind potențialul solar al clădirilor publice. Studiul este realizat de către Andrei Ilaș, membru fondator al Comunității de Energie, la solicitarea și cu aportul Greenpeace.

Alba Iulia și alte localitati, are un potențial extraordinar de a-și produce propria energie curată. Din datele furnizate de primărie, care a răspuns cu diligență solicitării Greenpeace România, aflăm că:

Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 58.500 mp, iar consumul actual de electricitate este de 6.197 MWh.

Pe acoperișurile clădirilor publice pot fi instalate capacități fotovoltaice de 7 MW, deși doar 5 MW ar satisface nevoia actuală de electricitate.  

Adică, acoperișurile verzi pot produce 8.627 MWh, deși ar fi nevoie de numai 6.531 MWh pentru a satisface nevoia locală.

Necesarul acestei investiții ar fi de aproximativ 4.081.270 euro, putând fi generate cel puțin 109 locuri noi de muncă. Astfel, am evita, de asemenea, producerea a 1.580 de tone de emisii de carbon.

Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziție energetică, efectele căreia vor reprezenta o cotitură istorică de proporții majore. Renunțarea la dependența de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creșterea facturilor la energie (care adâncește sărăcia energetică) și necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esențiale ale contextului care va crea lumea de mâine.

REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziție verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă și în care diversificarea surselor de producție să primeze. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiș, cu ajutorul cărora să-și producă propria energie electrică.

Anticipând inițiativa UE, Greenpeace a vrut să afle în ce stadiu se află utilizarea acoperișurilor clădirilor publice din România pentru producția de energie curată și regenerabilă. În consecință, a solicitat accesul la datele publice deținute de 22 de primării din marile orașe. Rezultatul nu a fost surprinzător: potențialul fotovoltaic al clădirilor publice administrate de acestea este foarte mare, însă dorința de a-l exploata și, implicit, de a răspunde solicitărilor Greenpeace, e limitată. 

Concluziile raportului privind potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România:

  • Suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile publice din cele 11 orașe: peste 1 milion mp
  • Potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual
  • 11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local
  • Costurile de generare a energiei solare pe acoperișurile clădirilor deținute de administrațiile locale variază între 71 euro/MWh și 79 euro/MWh, cu mult sub prețurile actuale ale electricității pe piața spot, care gravitează în jurul valorii de 200 EURO/MW.

Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România, declară: „Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambițios, cu ținte clare și imediate, care să grăbească acest proces.”

Greenpeace face un apel către administrațiile publice din întreaga Românie: „Ajutați comunitatea și implicați-o în acest proces vital de tranziție prin producerea de energie verde! Calculați potențialul fotovoltaic al clădirilor pe care le administrați! Folosiți energia ieftină și curată de pe acoperișuri! Oferiți un cadrul legislativ ambițios, care să vină în sprijinul acestui proces și să-l grăbească pentru a atinge cât mai rapid obiectivul de neutralitate climatică.” 

Continue Reading

Eveniment

Polițiștii din Alba caută o femeie care a plecat de la locuința sa din Morărești, comuna Ciuruleasa și nu a mai revenit

Published

on

ciuruleasa femeie disparuta apusenitv

Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.

În după amiaza zilei de 23 mai 2022, polițiștii Postului de Poliție Ciuruleasa au fost sesizați de către un bărbat din comună, cu privire la faptul că, în cursul zilei de 23 mai, în jurul orei 12,00, mama sa, LUT EMILIA, de 58 de ani, a plecat de la locuința sa din Morărești la o cunoștință din Mătișești însă nu a mai revenit la domiciliu.

Femeia are următoarele semnalmente:

  • 160 cm înălțime;
  • 65 de kilograme;
  • Ochi albaștri;
  • păr grizonat, tuns scurt;

La momentul plecării purta geacă maro, bluză roșie, pantaloni de trening negri și cizme de cauciuc verzi.

Polițiștii desfășoară, în continuare, cercetări în vederea identificării femeii, iar aceasta a fost dată în urmărire.

Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.

Continue Reading

Trending