
Cine are interesul să denigreze România și industria locală a lemnului ?
Raportul EIA nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate
Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale alături de Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România își exprimă regretul și indignarea că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România.
Principalul mesajul al raportului EIA ( Environmental Investigation Agency) prezentat public, marți 17 iulie 2018, într-o conferință de presă, are drept țintă denigrarea industriei lemnului din România și convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din „parcuri naționale”, iar exploatarea lui conduce la dispariția „pădurilor virgine”.
Solicitarea organizatiei EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate. Toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă și zone de conservare durabilă, ”tampon”, unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice.
Exploatările forestiere în zonele de conservare durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor naționale sunt normale și legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a masei lemnoase se face cu avizul custozilor ariilor protejate. De asemenea, exploatarea se face sub controlul autorităților statului român, cu repsectarea recomandărilor și bunelor practici de mediu.
Afirmația „că nu există trasabilitate privind proveniența legală a masei lemnoase în România” și de aici prezumția de vinovație privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată illegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiție a trasabilității masei lemnoase. Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienței masei lemnoase se urmărește pentru prima punere pe piață a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare și prelucrare a masei lemnoase.
România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilității masei lemnoase până la prima punere pe piață a acesteia. Fiecare aviz de transport este raportat și înregistrat pe serverul central SUMAL, se verifică încadrarea în prevederile unui act de evaluare a masei lemnoase legal aprobat (APV), se verifică exploatarea în baza unei autorizații de exploatare legal emise, se urmărește poziția corespondenței GPS a locației expediției față de locația autorizată a parchetului. În concluzie, România are un sistem foarte strict de urmărire a trasabilității provenienței legale a masei lemnoase, conform cerințelor regulamentului european EUTR.
Solicitarea EIA privind „o trasabilitate deplină”, în depozitele de sortare și prelucrare a masei lemnoase, este o utopie care nu există în niciun stat din Europa ca obligație legală. Este ca și cum ai cere unui siloz de cereale, care achiziționează grâu de la zeci de mici fermieri, să țină o evidență a provenienței fiecarui bob de grâu. Ca și depozitul de lemne, depozitul de cereale are trasabilitate și documente pentru fiecare transport, dar după recepție, evident grâul se amestecă în depozit !
Recomandările EIA nu au nicio baza legală, exced legislației naționale și europene și sunt o utopie chiar și din punct de vedere tehnic, mai ales că se adresează și industriei plăcilor- producătorii Kronospan, Egger- companii care folosesc în procesul tehnologic bușteni de dimensiuni mici, resturi din prelucrarea primară a lemnului, lemn provenit în special din import.
În fapt, scopul EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată de tăieri ilegale, astfel încat cerințele de control a provenienței legale să devină atât de complicate încat industria lemnului din România să devina necompetitivă, iar beneficiarii externi să ocolească produsele din lemn din România, datorită riscului prezumat de proveniență a lemnului din tăieri ilegale.
Ne mobilizăm pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO
Raportul actual al EIA este o continuare a raportului EIA din 2015, cu scopul evident de a denigra industria lemnului din România și a bloca accesul produselor acestei industrii pe piețele de export.
Cum va atinge EIA acest obiectiv? Prin promovarea agresivă în media internă și externă a acestui pseudo-raport. Așa cum au anunțat astăzi reprezentanții EIA, conferința de presă de la București va fi urmată de conferințe de presă organizate cu sprijinul WWF Austria și WWF Germania, la Viena și apoi conferințe de presa în SUA.
Solicităm autorităților statului român să se implice în rezolvarea acestei crize de imagine, care aruncă România într-o zonă neagră a politicilor de mediu. Nu ne putem permite ca industrie și ca țară să fim denigrați, în lipsa unor dovezi de necontestat și pe baza unor presupuneri care au la bază surse neoficiale.
Începând cu anul 2013, prețurile masei lemnoase au început să erodeze competitivitatea industriei lemnului din România, situația agravându-se în anii 2016-2017. Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, cât și în cel de prelucrare primară și industria mobilei. Peste 1800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 3000 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și își vor inceta activitatea. Vorbim de asemenea de riscul dispariției a mii de locuri de muncă în industria lemnului.
FORDAQ – Comunitatea Forestierilor din Romania
COMUNICAT DE PRESA
Actualitate
Doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană,persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt

La data de 13 septembrie 2022, polițiștii din Roșia Montană au identificat doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană, ca persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt.
În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în după amiaza zilei de 11 septembrie 2022, în timp ce se aflau pe raza comunei Roșia Montană, ar fi profitat de neatenția unei tinere din Cluj Napoca și i-ar fi sustras rucsacul în care în care se aflau documente, bani și telefonul mobil.
Actualitate
De ce nu văd primarii din România energia de pe acoperișuri?

Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 58.500 mp, iar consumul actual de electricitate este de 6.197 MWh
Greenpeace România lansează raportul „O resursă nefolosită — Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România„, care analizează datele oferite de primării din 11 orașe ale României privind potențialul solar al clădirilor publice. Studiul este realizat de către Andrei Ilaș, membru fondator al Comunității de Energie, la solicitarea și cu aportul Greenpeace.
Alba Iulia și alte localitati, are un potențial extraordinar de a-și produce propria energie curată. Din datele furnizate de primărie, care a răspuns cu diligență solicitării Greenpeace România, aflăm că:
Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 58.500 mp, iar consumul actual de electricitate este de 6.197 MWh.
Pe acoperișurile clădirilor publice pot fi instalate capacități fotovoltaice de 7 MW, deși doar 5 MW ar satisface nevoia actuală de electricitate.
Adică, acoperișurile verzi pot produce 8.627 MWh, deși ar fi nevoie de numai 6.531 MWh pentru a satisface nevoia locală.
Necesarul acestei investiții ar fi de aproximativ 4.081.270 euro, putând fi generate cel puțin 109 locuri noi de muncă. Astfel, am evita, de asemenea, producerea a 1.580 de tone de emisii de carbon.
Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziție energetică, efectele căreia vor reprezenta o cotitură istorică de proporții majore. Renunțarea la dependența de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creșterea facturilor la energie (care adâncește sărăcia energetică) și necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esențiale ale contextului care va crea lumea de mâine.
REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziție verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă și în care diversificarea surselor de producție să primeze. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiș, cu ajutorul cărora să-și producă propria energie electrică.
Anticipând inițiativa UE, Greenpeace a vrut să afle în ce stadiu se află utilizarea acoperișurilor clădirilor publice din România pentru producția de energie curată și regenerabilă. În consecință, a solicitat accesul la datele publice deținute de 22 de primării din marile orașe. Rezultatul nu a fost surprinzător: potențialul fotovoltaic al clădirilor publice administrate de acestea este foarte mare, însă dorința de a-l exploata și, implicit, de a răspunde solicitărilor Greenpeace, e limitată.
Concluziile raportului privind potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România:
- Suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile publice din cele 11 orașe: peste 1 milion mp
- Potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual
- 11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local
- Costurile de generare a energiei solare pe acoperișurile clădirilor deținute de administrațiile locale variază între 71 euro/MWh și 79 euro/MWh, cu mult sub prețurile actuale ale electricității pe piața spot, care gravitează în jurul valorii de 200 EURO/MW.
Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România, declară: „Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambițios, cu ținte clare și imediate, care să grăbească acest proces.”
Greenpeace face un apel către administrațiile publice din întreaga Românie: „Ajutați comunitatea și implicați-o în acest proces vital de tranziție prin producerea de energie verde! Calculați potențialul fotovoltaic al clădirilor pe care le administrați! Folosiți energia ieftină și curată de pe acoperișuri! Oferiți un cadrul legislativ ambițios, care să vină în sprijinul acestui proces și să-l grăbească pentru a atinge cât mai rapid obiectivul de neutralitate climatică.”
Eveniment
Polițiștii din Alba caută o femeie care a plecat de la locuința sa din Morărești, comuna Ciuruleasa și nu a mai revenit

Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.
În după amiaza zilei de 23 mai 2022, polițiștii Postului de Poliție Ciuruleasa au fost sesizați de către un bărbat din comună, cu privire la faptul că, în cursul zilei de 23 mai, în jurul orei 12,00, mama sa, LUT EMILIA, de 58 de ani, a plecat de la locuința sa din Morărești la o cunoștință din Mătișești însă nu a mai revenit la domiciliu.
Femeia are următoarele semnalmente:
- 160 cm înălțime;
- 65 de kilograme;
- Ochi albaștri;
- păr grizonat, tuns scurt;
La momentul plecării purta geacă maro, bluză roșie, pantaloni de trening negri și cizme de cauciuc verzi.
Polițiștii desfășoară, în continuare, cercetări în vederea identificării femeii, iar aceasta a fost dată în urmărire.
Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.
Nasu
august 2, 2018 at 10:29 am
Kronospan, Holtz …cam astia-s cei mai amri si mai importanti de pe piata.
Ei fura cel mai mult si tot ei vor sa ingoape economia tarii, doar ei sa traiasca bine!
Jos PSF
august 6, 2018 at 10:33 am
Se fura lemn din Romania la greu.
Credeti ca guvernantii nostri nu stiu asta.
Mafia PSD!!!
Misu
octombrie 2, 2018 at 9:27 am
Acuma nu psd u e de vina ca noi ne furam singuri csciula.
Noi suntem fraierii ce ne am vandut europenilor