Ministrul Vlad Alexandrescu a deranjat grupuri de interese majore în scurtul său mandat.

În fruntea listei și cele mai vizibile au fost și sunt deciziile privitoare la Roșia Montană, legate de includerea localității (într-un mod extins) pe lista Monumentelor Istorice, respectiv pe lista tentativă a României la UNESCO. Pentru cei care poate au uitat: în Afacerea Roșia Montană sute de milioane de dolari (din jumătatea de miliard pe care compania susține că i-a ”investit” în proiect) au ajuns în conturile presei și a multor jurnaliști corupți, au plătit deconturile de deplasări prin Noua Zeelandă și prin alte țări a politicienilor și jurnaliștilor, au scos din foame firme de consilieri județeni, cea a nevestei primarului din Roșia Montană, a unor diferiți funcționari din domeniul patrimoniului și mediului ș.a.m.d. Și dincolo de aceste sute de milioane de dolari cărora li s-a închis robinetul prin deciziile ministrului (că nu e vorba doar de RMGC ori Gabriel Resources, ci de orice firmă care, pe viitor, ar vrea să vină cu un proiect mai frumos parfumat), miza în sine a afacerii e de miliarde de dolari.

Comparabile sunt însă și interesele marilor rechini imobiliari, care l-au văzut pe Bau-Bau în fața ochilor atunci când Vlad Alexandrescu a dat startul pentru elaborarea Codului Patrimoniului, pachetul legislativ pe care mai toți miniștrii anteriori l-au promis, dar niciunul n-a avut curajul să-l pornească. Asta cu atât mai mult cu cât acțiunile unui ministru care sună direct la 112 pentru a stopa lucrări ilegale în Piața Romană creau premisele ca un asemenea Cod al Patrimoniului să fie chiar pentru patrimoniu, nu doar niște legi edulcorate, lipsite de sancțiuni drastice și, implicit, de putere reală.

În scrisoarea adresată GDS, Vlad Alexandrescu numește și de interesele pe care le-a deranjat în domeniul Educației. Și acestea nu sunt, la rândul lor, minore. Aici nu vorbim doar de banii pe care școlile de doctori în plagiat le storc din bugetul public, ci de influența pe care multe universități, mai mari sau mai mici, o exercită la nivel național sau local (Reșița, Târgu Jiu ori Galați fiind doar câteva exemple mai cunoscute despre modul în care baroniile locale sunt susținute și se susțin cu ajutorul universităților de stat – fie oferind sinecuri pentru aparatul de partid care nu are suficiente posturi pentru a-și răsplăti toți locotenenții, fie oferind birocrației locale absolvenți dependenți de baroni, pe de o parte pentru că diplomele lor nu au cine știe ce acoperire pentru a fi competitivi în mod real în societate, pe de altă parte pentru că și aceste diplome sunt, nu de puține ori, sunt cumpărate, ceea ce îi leagă definitiv de sistem).

De amintit faptul ca ministrul Vlad Alexandrescu a sesizat DNA-ul în cazul legat de Institutul Național al Patrimoniului.

În ceea ce privește efectele acestui ordin, Vlad Alexandrescu a punctat faptul că „orice exploatare auriferă care ar putea avea loc, la Roșia Montană, ar trebui să țină cont de Legea 422 a patrimoniului național de protecție a siturilor clasate și, în special, a celor clasate în categoria A, care e de importanță națională. Nu spunem că nu se pot face exploatări aurifere, dar trebuie făcute cu respectarea tuturor avizelor legale.

Cititi stirea in intregime pe RomaniaCurata.ro

Imagini ce dezvaluie conditiile de munca din interiorul minei Catalina din Rosia Montana, judetul Alba, Romania.

Zacamantul de la Rosia Montana, exploatat de aproape 2.000 de ani

O parte din galeriile romane sunt deschise pentru turisti. Putin oameni vin aici sa viziteze.

Sa scoatem sau nu aurul din adancuri? Cat de periculoasa va fi exploatarea pentru mediu? Cat va castiga statul roman din aceasta afacere?

Si totusi avem o comoara. Ce facem cu ea?

Rosia Montana e muntele de 7,5 mld dolari!

Peste 300 de tone de aur. Atat se estimeaza ca ar fi la Rosia Montana.

Numai pentru explorarea zonei de la Rosia Montana, GoldCorporation sustine ca a cheltuit peste 100 de milioane de dolari.

Sa nu uitam ca Roşia Montană  e moştenirea lăsată de strămoşii noştri, dacii!

Un recent sondaj CSOP, efectuat la cererea Evenimentului Zilei şi B1 TV, arată că în cazul tragediei aviatice din munţii Apuseni, în care şi-au pierdut viaţă pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion, românii îi consideră drept principali responsabili pe premierul Victor Ponta şi pe fostul ministrul de la Ministerul de Interne, Radu Stroe, pentru modul cum a fost gestionată operaţiunea de salvare.

Accidentul aviatiac de lângă Cluj a arătat, încă o dată dacă mai era nevoie, deficienţele majore de la nivelul Guvernului. În ultimele zile, nenumăraţi specialişti au atras atenţia asupra acestor deficienţe.  Potrivit unui sondaj CSOP, românii consideră Guvernul responsabil de moartea lui Adrian Iovan şi a Aurei Ion.

Astfel, 76% dintre români consideră că dacă Executivul ar fi acţionat prompt atunci pilotul Adrian Iovan şi studentă Aura Ion ar fi trăit şi astăzi. Situaţia nu se schimbă cu nimic nici în cazul votanţilor partidelor de la guvernare.

Dacă în alte cazuri, doar votanţii opoziţiei învinovăţesc Guvernul, în cazul tragediei aviatice de lângă Cluj, inclusiv votanţii PSD şi PNL consideră Guvernul responsabil: 67% dintre votanţii PSD şi 76% dintre cei ai PNL. Acesta este cu siguranţă un semnal de alarmă major pentru cele două partide.

Topul ruşinii la Guvern

Într-un top al ruşinii pentru Guvernul Ponta conduce Radu Stroe, fostul ministru de Interne, cu 68% dintre români care nu au fost de acord cu modul în care a gestionat această tragedie.

După Radu Stroe, următorul responsabil este considerat premierul Victor Ponta, 54% dintre români nefiind de acord cu modul în care şi-a exercitat atribuţiile.

Nici ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea, şi cel al Apărării, Mircea Dusă nu stau mai bine cu, 49%, respectiv 47% dezacord.

Doar secretarul de stat Raed Arafat mai spală ruşinea Guvernului Ponta, 69% dintre români fiind de acord cu activitatea acestuia.

Sondajul a fost realizat în perioada 30 ianuarie – 1 februarie, telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interview), pe un eşantion de 1000 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă, cu acces fie la telefon fix, fie mobil. Eşantionul este aleator, reprezentativ în funcţie de mediul de rezidenţă (rural/ urban cu 5 straturi), regiunea de dezvoltare, sex, vârstă şi etnie, datele fiind ponderate pe aceste variabile în funcţie de referinţă INS. Marja de eroare este de +/- 3.1%

Sursa:EVZ.ro