
Idee de vacanță: Germisara, băile romane din Apuseni
Localitatea antică Germisara este situată în bazinetul depresionar amplasat în partea sudică a munților Metaliferi, aproape de terasele Mureșului, fiind bine cunoscută datorită proprietăților curative a apelor termale. Toponimul este autentic traco-getic, indicând astfel folosirea băilor înaintea venirii romanilor.
Primele date privitoare la existența localității provin de pe vremea dacilor (mileniul I î. Hr.) și se datorează numeroaselor descoperiri arheologice făcute în zonă. Conform teoriilor mai multor istorici, numele de Germisara al castrului roman construit după cucerire (sec. II d. Hr.) este de origine dacă și castrul însuși a fost ridicat pe locul unei vechi cetăți dacice, potrivit ilovetransylvania.eu.
Calitățile curative ale apelor termale de la Geoagiu-Băi sunt cunoscute din antichitate. Dacii i-au spus localității GERMISARA (germi – cald, fierbinte; sara – apă), iar după colonizare (sec. II d. Hr.) romanii au numit-o Thermae Dodonae.
Structura băilor romane
Germisara cuprindea în antichitate castrul militar cu canabae și termae. Castrul găzduia unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicorum, ce apăra drumurile care legau Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Micia de Apulum și asigura paza teritoriului, în general. În castru au fost cantonate și detașamente ale Legiunii a XIII-a Gemina. În vecinătatea castrului se afla așezarea civilă și necropola romană.
În punctul „Dâmbul Romanilor” a fost identificat și cercetat complexul termal din perioada romană. Mamelonul de travertin și tuf calcaros pe care au fost identificate termae-le are o formă circulară cu diametrul de 90-95 m. În perioada romană complexul a funcționat în două faze: una exclusiv de suprafață și a doua în subteran și suprafață.
În centrul mamelonului se află o cavitate naturală, rezultat al activității apelor termale din subteran, ce în antichitate era plină cu apă termală. Romanii au amenajat o rețea de canale de dirijare a apei de la sursă spre bazinele săpate în pamânt și căptusite cu scândură, aflate la baza mamelonului sau în imediata vecinătate. Din acest moment „lacul” devine un loc de cult, aici fiind descoperite mai multe monede de bronz și argint și opt plăcuțe votive din aur dedicate zeităților tămăduitoare și protectoare ale apelor termale. O statuie a zeiței Diana și altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavitații și în area sacră.
După mai multe fluctuații ale nivelului apei în cavitate, aceasta s-a stabilizat la aproximativ 2 m sub nivelul inițial. Soluția care să ofere utilizarea în continuare a băilor a fost cea de săpare a unei galerii în sistemul de minerit (orientată nord-sud) și amenajarea acesteia în funcție de necesități.
Apele termale, recunoscute din antichitate până astăzi
Beneficiile apei termale asupra sănătății și a stării de bine a organismului uman sunt cunoscute încă din antichitate. Romanii au construit celebrele băi publice, termele romane, unde bogații mergeau pentru îmbăiere, dar îndeosebi pentru socializare și discuții pe teme publice, iar încă de atunci se cunoșteau beneficiile vasodilatației și vasoconstricției prin expunerea corpului alternativ la surse de apă caldă și rece.
Ce este apa termală
Apa termală este de fapt o apă minerală, dar spre deosebire de o apa minerală obișnuită, ea izvorăște caldă din adâncul scoarței terestre. Ca și apa minerală obișnuită, ea are proprietăți terapeutice asupra organismului. Acțiunile apei termale asupra organismului uman sunt fizice și chimice. Fizice prin tratament alternativ cu apă rece și caldă, prin masaj sau prin cure cu jet puternic pentru stimularea circulației sângelui, dar și chimic, prin substanțele minerale pe care le poate avea în componență: seleniu pentru piele și ten, clor pentru stimularea creșterii, calciu pentru întarirea oaselor, brom pentru afecțiuni ca astmul și rinitele alergice.
Sursa:DCNews.ro
Actualitate
O zi de săbătoare în amfiteatrul BELVEDERE al CUPRU MIN

O zi de săbătoare în amfiteatrul BELVEDERE al CUPRU MIN din Cariera ROŞIA POIENI
Pentru cei ce s-au simţit şi se simt români mereu!
La multi ani Apuseni, la multi ani Romania!
Cine are interesul să denigreze România și industria locală a lemnului ?
Cultura
Solemnităţile de la „Crucea Iancului” organizate pe munte în ciuda vremii nefavorabile

Târgul de Fete: Ceremonii solemne organizate la „Crucea Iancului” de pe Muntele Găina în memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc
Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, continuă, duminică, în comuna Avram Iancu, de la poalele Muntelui Găina, la manifestare participând mii de oameni veniţi din întreaga ţară. Cea de-a doua zi a sărbătorii a început dimineaţa cu un ceremonial solemn organizat la „Crucea Iancului”, sus pe Muntele Găina, prin care oficialităţi sau oameni simpli au cinstit memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc. În cursul zilei sunt programate concerte în aer liber cu nume mari ale muzicii populare româneşti.
În ciuda vremii nefavorabile, organizatorii au decis ca ceremonialul tradiţional prin care, an de an, se aduce un omagiu „Crăişorului Munţilor” – Avram Iancu – dar şi tuturor celor care au lupta pentru libertatea neamului românesc să aibă loc pe munte. La „Crucea Iancului” de pe Muntele Găina a avut loc o slujbă Te Deum oficiată de un sobor de preoţi şi oficialităţile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Ceremonialul este o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii la Târgul de Fete cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc. Personalitatea cea mai cunoscută a Ţării Moţilor este Avram Iancu, un avocat transilvănean şi revoluţionar român paşoptist, care a jucat un rol extrem de important în Revoluţia de la 1848. Avram Iancu, denumit şi „Crăişorul Munţilor”, a fost de fapt conducătorul Ţării Moţilor în timpul revoluţiei, cel care în 1849 a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor ungare. „Crucea Iancului” aflată în cel mai înalt punct de pe Muntele Găina a fost construită în 1924, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu, iar monumentul a fost sfinţit în acel an chiar în timpul Târgului de Fete în prezenţa Regelui Ferdinand I.
Reamintim că în această perioadă testamentul olograf al lui Avram Iancu este adus în locurile natale ale eroului cu ocazia Târgului de Fete şi poate fi văzut în aceste zile de toţi cei care vor trece pragul Complexului Muzeal „Avram Iancu”. Documentul are o mare valoare istorică, este scris cu cerneală neagră de marele erou naţional şi este datat 20 decembrie 1850. Povestea testamentului este la fel de impresionantă ca şi cea a vieţii lui Avram Iancu şi documentul a fost păstrat timp de peste 150 de ani de familia Raţiu, membri ai acestei familii reuşind în toată această perioadă să ascundă, să protejeze şi să salveze valorosul document. Testamentul a fost donat anul trecut de reprezentanţii familiei Raţiu Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi astfel a intrat în colecţiile instituţiei culturale.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, se desfăşoară la sfârşitul acestei săptămâni, în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina. În prima zi sărbătoarea a cuprins parada portului popular, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti dar şi concerte susţinute printre alţii de Ro-Mania şi Direcţia 5, seara încheindu-se cu focuri de artificii şi petrecere în aer liber. Duminică manifestările continuă cu alte spectacole în aer liber cu nume mari ale muzicii populare româneşti dar şi un târg al meşterilor populari
Târgul de Fete este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria comunei Avram Iancu.
Actualitate
Vremea nefavorabilă a schimba programul Târgului de Fete

Vremea nefavorabilă a schimbat programul Târgului de Fete de pe Muntele Găina
Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, rămâne o dovadă vie că tradiţiile româneşti autentice pot fi păstrate. În pofida vremii nefavorabile, interpreţi de folclor, meşteri populari, locuitori ai satelor din Alba, păstrători ai valorilor tradiţionale, dar şi invitaţi din ţară şi din străinătate şi-au adus aportul la reuşita ediţiei din 2016 a Târgului de Fete. Tineri şi vârstnici veniţi din Transilvania dar şi din alte colţuri ale ţării s-au bucurat împreună şi au „gustat” ingredientele sărbătorii din acest an: folclorul şi portul românesc autentice, muzica uşoară de calitate şi petrecerile în aer liber. După o ediţie cu provocări şi probleme cauzate de vremea extrem de nefavorabilă putem spune că Târgul de Fete a demonstrat că este cel mai puternic brand tradiţional românesc, o sărbătoare care a intrat în spiritul locuitorilor din Apuseni dar şi în spiritul românilor. Târgul de Fete a arătat încă o dată în acest an că, indiferent de vreme şi de vremuri, tradiţiile, folclorul, portul popular, meşteşugurile şi istoria pot fi păstrate nealterate şi pot fi duse mai departe.
Târgul de Fete s-a desfăşurat, în perioada 16 – 17 iulie, în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina. Organizatorii au luat decizi, pentru siguranţa participanţilor, ca manifestările să nu se mai desfăşoare pe munte, la altitudinea de aproape 1.500 de metri, din cauza vremii nefavorabile (furtună puternică şi ceaţă). În prima zi sărbătoarea a cuprins parada portului popular, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti dar şi concerte susţinute printre alţii de Ro-Mania şi Direcţia 5, seara încheindu-se cu focuri de artificii şi petrecere în aer liber. Duminică manifestările au continuat cu alte spectacole în aer liber de muzică populară dar şi un târg al meşterilor populari. În cadrul sărbătorii a avut loc şi finala concursului „Cultură pentru Cultură”, cel mai amplu proiect cultural de păstrare şi revitalizare a tradiţiilor populare din judeţul Alba. În ciuda vremii nefavorabile, organizatorii au decis ca ceremonialul tradiţional prin care, an de an, se aduce un omagiu „Crăişorului Munţilor” – Avram Iancu – dar şi tuturor celor care au lupta pentru libertatea neamului românesc să aibă loc pe munte. La „Crucea Iancului” de pe Muntele Găina a avut loc o slujbă Te Deum oficiată de un sobor de preoţi şi oficialităţile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Ceremonialul este o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii la Târgul de Fete cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc.
Reamintim că în această perioadă testamentul olograf al lui Avram Iancu a fost adus în locurile natale ale eroului cu ocazia Târgului de Fete şi a putut fi văzut în aceste zile de toţi cei care vor trece pragul Complexului Muzeal „Avram Iancu”. Documentul are o mare valoare istorică, este scris cu cerneală neagră de marele erou naţional şi este datat 20 decembrie 1850. Povestea testamentului este la fel de impresionantă ca şi cea a vieţii lui Avram Iancu şi documentul a fost păstrat timp de peste 150 de ani de familia Raţiu, membri ai acestei familii reuşind în toată această perioadă să ascundă, să protejeze şi să salveze valorosul document. Testamentul a fost donat anul trecut de reprezentanţii familiei Raţiu Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi astfel a intrat în colecţiile instituţiei culturale.
„Târgul de Fete a fost în acest an o provocare pentru organizatori dar în final această ediţie a arătat că, indiferent de vreme şi de vremuri, tradiţiile, folclorul, portul popular, meşteşugurile şi istoria pot fi păstrate nealterate şi pot fi duse mai departe. Am mutat într-un timp record manifestările de pe munte unde a plouat aproape în continuu şi vizibilitatea a fost redusă din cauza ceţii, decizie pe care am luat-o pentru siguranţa participanţilor. După o ediţie cu mari încercări vreau să mulţumesc tuturor celor care au venit din toate colţurile ţării să se bucure alături de noi la această sărbătoare şi să îi felicit din tot sufletul pe toţi colegii mei implicaţi în organizare. Mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit, partenerilor, primarilor şi coordonatorilor de ansambluri folclorice care s-au implicat în concursul „Cultură pentru Cultură”. Nu trebuie uitaţi nici oamenii minunaţi ai satului, simpli şi modeşti, care păstrează cu sfinţenie portul, tradiţiile, meşteşugurile, gastronomia şi muzica populară autentică. După această ediţie care ne-a provocat să ne depăşim limitele pot spune că Târgul de Fete este o sărbătoare autentică care dăinuie de sute de ani şi care va dăinui multe alte sute de ani, este o dovadă vie că tradiţiile româneşti pot fi păstrate nealterate” a spus prof. Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Târgul de Fete este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria comunei Avram Iancu.
fotografiile sunt realizate Vasile Sârb
rromani
august 26, 2013 at 8:19 pm
Arata minunat. Cred ca e extraordinar acolo. Se pare ca e bine c-au fost romanii p-aici. Simt si romanii si rromani …=))