Lacul Fantanele – descriere si traseu turistic

belis

Lacul Fantanele – situat in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor Apuseni, la o altitudine de 990 m, cu suprafata de 9,8 ha si lungimea de 13 km, la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est, muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.

 

Belis-Fantanele

Pe malul acestui lac, se afla statiunea turistica Belis Fantanele.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.
Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic (in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 – 2500 i.Chr.)

Belis Fantanele - lac

In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis, pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena, iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.
Traseu Campeni-Belis
Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata ( 1836 metri ) intreaga regiune, – la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ), dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ), uvalele ( depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ), izbucurile ( izvoare carstice ), ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ), si endocarstul adica relief subteran avand doua forme, pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata ) – la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice – la sud de Muntele Mare, un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ). Configuratia reliefului, depresiunile intramontane, altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.

Lacul Fantanele

Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.

Meserie de Fantanele

1.Traseu Cluj – Belis Fantanele : doua variante:
A– DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis ( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).

Gunoaie pe lac

B-DN 1, Cluj Napoca – Gilau, aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 )

Transportul in comun ;)

2. Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H, spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus.
cherestea-apusenitv
3. Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).
Spre localitatea Rasca
4. Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis, cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.

5. Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.

Pe malul acestui lac, se afla statiunea turistica Belis Fantanele.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.
Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic (in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 – 2500 i.Chr.)

In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis, pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena, iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.

Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata ( 1836 metri ) intreaga regiune, – la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ), dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ), uvalele ( depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ), izbucurile ( izvoare carstice ), ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ), si endocarstul adica relief subteran avand doua forme, pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata ) – la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice – la sud de Muntele Mare, un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ). Configuratia reliefului, depresiunile intramontane, altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.

Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.

 

1.Traseu Cluj – Belis Fantanele : doua variante:
A– DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis ( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).

 

B-DN 1, Cluj Napoca – Gilau, aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 )

2. Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H, spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus.

3. Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).

4. Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis, cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.

5. Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *