Masivul Gaina din Tara Motilor

Muntele Gaina

 Vârful Găina, Masivul Găina este denumirea geografică a Vârfului Găina, care este cel mai înalt vârf al Masivului Găina, situat în partea centrală a lanțului muntos al Carpaților Occidentali, având 1.486 m. A fost atestat prima dată în 1816.

Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupamuntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii Orientali siMeridionali.

Muntele Gaina
Limita de sud a Muntilor Bihor, limita de nord pentru Muntii Metaliferi, Muntele Gaina este unic; cel acoperit de legende, traditii si mistere din cele mai vechi timpuri. Traseul dinspre Muntii Metaliferi spre Muntele Gaina porneste din localitatea Bulzestii de Sus (jud. Hunedoara). De la pastravarie, prin Cheile Rabarului (la intrarea in Cheile Rabarului, in versantul drept, se afla Pestera Ursilor cu sali ramificate pe zece etaje subterane, a carei vizitare necesita echipament speologic si ghid), apoi pe Valea Certejului, pe vechiul drum forestier, drum anevoios pe o poteca bine conturata dar nemarcata, in 2 ore si jumatate se ajunge pe Vf. Gaina (marcat de o cruce cioplita in piatra). Traseul dus-intors poate fi facut in 4-5 ore dar numai cu echipament adecvat, pregatire fizica si experienta parcurgerii unor trasee in zona montana inalta si mai ales in conditii bune de vizibilitate intrucat marcajele lipsesc. autor Nicu Jianu “Tara motilor criseni” cumpana de ape pentru raurile: Vidrisoara, Uibaresti, Obarsa, Halmagel;

În Țara Moților, sub-regiune tradițională din Ardeal, în apropierea localității Vidra de Sus, Alba se află Masivul Găina. Vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie, are loc Târgul de fete la care participă fetele de măritat sau fetele mari care vor sa fie pețite de feciori. Pregătirea pentru aceasta sărbatoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale. Organizatorii sunt delegați din satul Vidra (numiți vidrești) și din satul Bulzești (numiti crișeni). Serbarea începe dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat vin cu corturi unde se expune zestrea fetelor. În același timp, se pot cumpăra și unelte agricole aduse de crișeni. Schimbarea de năframă se produce la alegerea miresei, după care se prânzește (ospăț) cu cântec de lăutari.

targul-de-fete
Legenda Muntelui Gaina

Se povesteste ca, odata in varful muntelui, traia o zana frumoasa fara seaman si tare bogata. Ea avea o gaina care facea zilnic miraculoase oua de aur. Si o data pe an, zana daruia cate un ou de aur, ca zestre unei fete sarace si cuminti. Rand pe rand treceau anotimpurile si nimeni nu cutezase sa curme linistea din viata zanei, iar oamenii cand aveau nevoie de un sfat ori de un mic ajutor, apelau totdeauna la dansa.

Intr-o buna zi, insa, cinci tineri din Vidra, imbracati in straie femeiesti, s-au furisat la zana muntelui si, iscodind unde se afla gainusa, au sterpelit-o impreuna cu un cos plin cu oua de aur. Fugind de le scaparau picioarele, unul dintre strengari scapa cosuletul pe jos, ouale rostogolindu-se pana-n apele involburate ale Ariesului. Au ascuns apoi gaina in muntii Abrudului care, cum se stie, adaposteste multa bogatie inlauntrul lor. Suparata, „”craiasa bailor de aur”” a parasit pentru vesnicie acele taramuri, plecand spre alte zari mai indepartate. De atunci, tinerii s-au invatat sa urce, in a treia duminica a lui iulie, pe culmea platoului Gaina (1486 m), nadajduind ca poate intr-o zi vor mai intalni.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *