Connect with us

Published

on

Muntii Trascau – Cascada Sipote – Cheile Rametuluiapusenitv.ro _ harta mtii trascau -cascada sipote -cheile rametului

Harta din www.welcometoromania.ro

Cheile Râmețului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situate în estul Munților Trascău (județul Alba), nu departe de Mănăstirea Râmeț.

Rezervația naturală „Cheile Râmețului”, reprezintă două masive săpate în calcare mezozoice jurasice (marne, gresii conglomerate, bazalte), o zonă de chei, cu multe forme carstice (doline, turnuri, peșteri, masive de grohotișuri, turnuri, creste), înconjurate de păduri, pajiști și fănețe.

Un traseu turistic marcat facilitează parcurgerea cheilor, pornind de la mănăstire și ajungând în satul Cheia.

Cheile Râmeţului (Foto: Andrea Turei, 2011)

Extras din „Fișa Rezervației Naturale Cheile Râmețului”, anexă la Hotărârea Consiliului Județean Alba

 

Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. mariana

    mai 23, 2013 at 11:43 am

    Mai multe poze cu zona asta ar fi super!

  2. sergiu dan

    iulie 27, 2013 at 6:18 pm

    Cheile Râmeţului sunt usor de vizitat si aproape de Alba.
    Vara se pot parcurge pana in capat, dat fiind faptul ca se poate traversa prin apa.

  3. BI

    noiembrie 14, 2013 at 2:12 pm

    Hartile au fost preluate de pe site-ul http://www.gmap.ro, unde puteti gasi multe alte trasee din Apuseni si nu numai.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Actualitate

Starea partiilor de schi in judetul Alba

Published

on

– pentru perioada 09 – 11 decembrie 2016 –

  • Domeniul Schiabil Şureanu

– Pârtii existente: 8 (A_1; A_2; A_3; C_1; C_3; C_4; S_1; S_2)

– Pârtii funcționale: 4 (A_3; A_2; C_1; C_3)

– Lungime totală a pârtiilor existente: 11 km

– Instalații de transport pe cablu: 3 (2 teleschiuri, 1 telescaun)

– Altitudine maximă: 2.010 m

– Tunuri de zăpadă: nu

– Webcam: http://schisureanu.ro/index.php/camere-live

– Nocturnă: nu

– Pârtii pentru sănii: da

– Semnal mobil: Vodafone integral; Telekom parțial; Orange minimal

Evaluare generală: spre fericirea tuturor căutătorilor de zăpadă, zăpada de la Șureanu e la fel de multă și la fel de bună, ca și acum câteva zile. Astfel, zilele de schi continuă cu succes pe vastul domeniu schiabil din Munții Șureanu, unde gerul din ultimele zile a păstrat, în bune condiții, zăpada de pe pârtii. Drumul se prezintă în stare bună, zăpadă este din belșug pentru această perioadă, așadar aveți toate motivele să dați buzna la Șureanu și să vă bucurați de omăt la cote înalte. Pentru informații adiționale și actualizate în timp real, intrați pe www.schisureanu.ro
Acces: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C), apoi la dreapta spre – mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704). Distanță față de Sebeș: 82 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h (fără popasuri).

Starea drumului între Sebeș și lacul Oașa (62 km): drumul este asfaltat în totalitate, însă începând de la Șugag prezintă în continuare multe porțiuni cu zăpadă. Recomandăm prudență.

Starea drumului lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu (18 km): în continuare, drumul e acoperit de zăpadă, fiind deszăpezit, netezit și accesibil pentru orice tip de mașină. Există suficiente refugii, pe tot parcusul drumului, așadar nu există, teoretic, motive de ambuteiaje. Este esențial să vă montați lanțurile, începând de la lacul Oașa.

Pârtii, strat de zăpadă și instalații de cablu: se schiază pe 4 din cele 8 pârtii de la Șureanu (A_3, A_2, C_1 și C_3). În continuare, starea pârtiilor este bună și, pe alocuri, foarte bună, potrivită pentru orice stil de coborâre. Există aproximativ 40 cm de strat de zăpadă bătătorită, prin urmare pârtiile despre care am pomenit sunt aproape perfect practicabile. Prezintă, pe alocuri, porțiuni cu gheață și smocuri de iarbă, din cauza viscolului, însă acest lucru nu constituie o problemă. Încă nu e OK să ieșiți în off-piste, dat fiind că zăpada nu este suficientă. Din cele trei instalații de transport pe cablu, funcționează teleschiul „Curmătura” și telescaunul.

Meteo și vizibilitate pe pârtii: conform prognozelor meteo (http://freemeteo.ro/vremea/surean/7-zile/meteograma/?gid=665722&language=romanian&country=romania), la Șureanu nu va mai ninge în weekend. Vremea se va menține rece, aspră, cu înnorări, ceea ce e ideal pentru schi. Temperaturile se vor încadra între -10 și 4 grade Celsius. O veste bună este că va ninge marți.

Servicii turistice: asistenţă Salvamont la baza pârtiilor; școală de schi & snowboard pe pârtii (0762 501 913); centru de închirieri schiuri și plăci în tabăra sportivă din Luncile Prigoanei; trei après-ski­-uri pe Domeniul Schiabil Șureanu; unități de cazare în Poarta Raiului, în Luncile Prigoanei și pe malul lacului Oașa.

Sfaturi de buzunar:

– dotați-vă mașina cu lanțuri pentru roți și faceți o probă de montare acasă.

– nu vă încredeți excesiv în propria mașină; mai important decât motorul este șoferul.

– evitați vitezele mari pe pârtii, dacă nu știți să schiați în siguranță.

– țineți cont de sfatul salvamontiștilor, al jandarmilor montani și al monitorilor.

  • Arieşeni (Vârtop)

– Pârtii existente: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)

– Pârtii funcționale: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)

– Lungime totală: 2 km

– Instalații de transport pe cablu: 2 (2 teleschiuri)

– Altitudine maximă: 1.400 m

– Tunuri de zăpadă: da

– Webcam:

Vârtop  http://apusenitv.ro/camera-web-vartop/

– Nocturnă: da

– Pârtii pentru sănii: da

– Semnal mobil: toate rețelele

Evaluare generală: la Arieșeni, sezonul de schi este în plină desfășurare, cu zăpadă din belșug și pârtii ideale pentru schi. Se vede cu ochiul liber sosirea certă a iernii, care a adus suficient omăt și suficiente motive pentru vacanță, în vechea stațiune de schi Arieșeni.

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74 A) – Albac – Arieșeni (DN 75). Distanță față de Alba Iulia: 120 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h 30 min.

Starea drumului: este accesibil oricărui tip de autovehicul.

Pârtii, strat de zăpadă și instalații de cablu: ninsorile abundente din ultimele zile și vremea geroasă au asigurat un strat mare de zăpadă, cu o grosime de 35-45 cm pe Vârtop 1 și Vârtop 2, făcându-le ideale pentru sporturile de iarnă. Atenție, însă, zonele de off-piste sunt încă inaccesibile. Pentru actualizări zilnice, urmăriți camerele web de la baza pârtiilor.

Meteo și vizibilitate pe pârtii: conform prognozelor meteo (http://freemeteo.ro/vremea/arieseni/7-zile/meteograma/?gid=686167&language=romanian&country=romania), nu va mai ninge în weekend; vremea va fi în continuare potrivită pentru schi (minim -6, maxim 6 grade Celsius). Din fericire, sunt așteptate ninsori în cursul zilei de marți.

Servicii: asistenţă Salvamont la baza pârtiilor; școală de schi & snowboard la baza pârtiilor; centre de închirieri schiuri & snowboards la baza pârtiilor; restaurante și unități de cazare la baza pârtiilor și în stațiune.

Sfaturi de buzunar:

– evitați teribilismul și vitezele mari pe pârtie;

– nu consumați alcool în exces înainte de a schia;

– păstrați atenția la pârtia de sănii;

– țineți cont de sfatul salvamontiștilor, al jandarmilor montani și al monitorilor.

sursa:

Florian-Rareș Tileagă, monitor școala de schi „Pași Liberi”

Continue Reading

Eveniment

Cascada Şipote din Munţii Apuseni

Published

on

Cascada Şipote din Munţii Apuseni , Valea Ariesului – lângă Sălciua

Se află în Munții Trascăului, vizibilă de pe DN 75,  la aproximativ 2 km de comuna Sălciua, din județul Alba.

Acest monument al naturii este „protejat” de râul Aries, râu care pune granită intre frumoasa cascadă si drumul naţional.

Cascada Şipote este un fenomen carstic complex. La travertinul de la picioarele cascadei se observă un tuf calcaros ce se foloşeste de obicei in construcţiile ornamentale.

Izvorul improvizat ce trece peste râul Arieş, oferă oricarui trecător posibilitatea de a gusta din răcoroasa apă curgatoare a cascadei Şipote.

izvor-Cascada-Sipote-apusenitv

Pentru cei ce doresc sa vadă în întregime cascada Şipote, va trebui sa urmaţi un traseu lung, urmârind marcajul cruce roşie, care porneşte din localitatea Sălciua.

izvor_cascada-sipote-apusenitv

Se poate ajunge și de la Huda lui Papară, pe poteca marcată cu triunghi rosu, pe sub abruptul Bedeleului în circa 2 ore de mers.

La câteva sute de metri se află Peștera și Portalul Poarta Zmeilor.

cascada-sipote-apusenitv_salciua-aries

Măsuţa de lemn, priveliştea frumoasă si apa rece de izvor te indeamnă să mai poposeşti prin Munţii Apuseni, să-ţi mai laşi munca deoparte si sa te bucuri de cea ne-a lăsat Bunul Dumnezeu: superba natură!

 

Continue Reading

Galerie imagini

Lacul Fantanele – descriere si traseu turistic

Published

on

belis

Lacul Fantanele – situat in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor Apuseni, la o altitudine de 990 m, cu suprafata de 9,8 ha si lungimea de 13 km, la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est, muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.

 

Belis-Fantanele

Pe malul acestui lac, se afla statiunea turistica Belis Fantanele.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.
Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic (in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 – 2500 i.Chr.)

Belis Fantanele - lac

In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis, pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena, iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.
Traseu Campeni-Belis
Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata ( 1836 metri ) intreaga regiune, – la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ), dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ), uvalele ( depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ), izbucurile ( izvoare carstice ), ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ), si endocarstul adica relief subteran avand doua forme, pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata ) – la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice – la sud de Muntele Mare, un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ). Configuratia reliefului, depresiunile intramontane, altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.

Lacul Fantanele

Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.

Meserie de Fantanele

1.Traseu Cluj – Belis Fantanele : doua variante:
A– DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis ( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).

Gunoaie pe lac

B-DN 1, Cluj Napoca – Gilau, aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 )

Transportul in comun ;)

2. Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H, spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus.
cherestea-apusenitv
3. Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).
Spre localitatea Rasca
4. Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis, cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.

5. Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.

Pe malul acestui lac, se afla statiunea turistica Belis Fantanele.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.
Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic (in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 – 2500 i.Chr.)

In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis, pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena, iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.

Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata ( 1836 metri ) intreaga regiune, – la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ), dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ), uvalele ( depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ), izbucurile ( izvoare carstice ), ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ), si endocarstul adica relief subteran avand doua forme, pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata ) – la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice – la sud de Muntele Mare, un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ). Configuratia reliefului, depresiunile intramontane, altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.

Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.

 

1.Traseu Cluj – Belis Fantanele : doua variante:
A– DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis ( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).

 

B-DN 1, Cluj Napoca – Gilau, aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 )

2. Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H, spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus.

3. Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).

4. Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis, cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.

5. Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.

Continue Reading

Trending