Publicitatea pentru cianuri nu mai cunoaşte limite. Ce legătură este între sex şi cianuri. Primarul din Certej a uitat de catastrofa din 1971, iar guvernanţii au uitat în 2013 ce au declarat ca fiind ilegal în iulie 2012
Publicitatea pentru cianuri nu mai cunoaşte limite. Ce legătură este între sex şi cianuri. Primarul din Certej a uitat de catastrofa din 1971, iar guvernanţii au uitat în 2013 ce au declarat ca fiind ilegal în iulie 2012.
Publicitatea pentru cianuri nu mai cunoaşte limite
A început şi propaganda deşănţată pentru „noua Roşie Montană”, mai precis exploatarea – tot cu cianuri – din comuna hunedoreană Certeju de Sus. Numai că, aici, propaganda nu mai scoate în faţă (ca la Roşia Montană) clipuri cu „feţe de oameni disperaţi” (feţe care au cu totul altă configuraţie atunci când sunt în faţa camerelor de luat vederi la protestele orchestrate de cei de la RMGC) care susţin că Roşia Montană rezolvă problema locurilor de muncă. Pentru Certeju de Sus s-a trecut la un „next level”. Unul care poate fi considerat ca fiind ultimul răcnet în materie de prostit românii. Într-un reportaj din gandul.info, unde în loc de (P) – semnalizarea de publicitate – apare „Exclusiv”, titlul sună astfel: „A doua Roşie Montană este în Hunedoara. Primarul din Certej: Cine mănâncă peşti din iazul cu cianuri îşi îmbunătăţeşte viaţa sexuală”.
Nu ştim dacă o astfel de declaraţie plasată chiar în titlu va înjumătăţi numărul protestatarilor „anti” şi va mări numărul celor care strigă „vrem cu cianuri”. Cu siguranţă însă, mai din curiozitate, mai din interes, s-au găsit destui care să butoneze pe titlu (mai ales căa existat şi un cross-promo în „ProSport”, un ziar destul de bine citit pe net). Şi ce au putut citi după ce au intrat pe text? Ce minunat este să exploatezi aurul cu cianuri, cât de inofensive sunt cianurile, ce bun este peştele din lacurile cu cianuri, ce sănătoşi sunt oamenii care locuiesc lângă zonele cianurizate etc. etc. Cât despre problema principală, cea cu îmbunătăţirea vieţii sexuale, undeva, mai jos în text, primarul spune că „a glumit”, dar a spus ce a spus ca să-i convingă pe oameni.
Acum sperăm că Oficiul Pentru Protecţia Consumatorilor Hunedoara (şi chiar cel de la nivel naţional) nu va glumi şi îl va sancţiona pe primar pentru reclamă mincinoasă şi sperăm că la fel vor păţi şi promotorii acestul gen de publicitate.
Primarul „glumeţ” a uitat de catastrofa din 1971
Primarul Adrian Petru Cîmpean, cel pentru care exploatarea cu cianuri reprezintă o binefacere, este un om trecut de prima tinereţe. Deci ar trebui să cunoască foarte bine ce s-a întâmplat în 1971 în comuna pe care acum o conduce. Pe 30 octombrie 1971s-a rupt barajul iazului de decantare plin cu cianuri. Rezultatul, 89 de morţi – conform datelor oficiale, 150-180 de morţi conform localnicilor. Catastrofa s-a produs la ora 5 dimineaţa. Peste 300 de mii de metri cubi de steril s-au revărsat peste Valea Certejului măturând totul în cale, printre care şi 6 blocuri de locuit, un cămin de nefamilişti şi peste 40 de gospodării. În ziua respectivă, toate ambulanţele din judeţele Hunedoara, Alba şi Arad au fost direcţionate spre comuna Certej, inclusiv camioane şi autoutilitare fiind folosite pentru transportul răniţilor şi decedaţilor. Autorităţile comuniste au încercat să ascundă dezastrul, dar agitaţia din spitale, zgomotul sirenelor, furnicarul de maşini ce intrau sau ieşeau din zonă nu au trecut neobservate. Drept urmare, informaţia s-a dat pe posturile de radio şi televiziune, dar s-au anunţat doar 42 de decese, pentru a se evita decretarea unei zi de doliu naţional. Catastrofa de la Certej din 1971 este considerată ca fiind cea mai amplă din lume din mineritul cu cianuri.
Ce era ilegal în 2012…
„Afacerea Certeju de Sus” a generat un scandal monstru în toamna anului 2012. Pe 2 iulie 2012, dna Gabriela Lambrino (membru PDL), şefa de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, a semnat acordul de mediu pentru exploatarea aurului cu cianuri la mina Certej. În luna septembrie, după ce informaţia a apărut în presă (de fapt acordul de mediu a stat timp de 30 de zile pe site-ul instituţiei), ministrul Rovana Plumb a luat foc.
Iată ce spunea în septembrie 2012, la Radio România Actualităţi, ministrul Rovana Plumb: „Facem un pas necesar pentru repararea unei ilegalităţi. Vor fi parcurse toate etapele legale. Astăzi, marţi, 18 septembrie 2012, a.c., Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului depune la Tribunalul Bucureşti o contestaţie, prin care se solicită nulitatea avizului emis de către Agenţia Regională Timişoara pentru proiectul de la Certej, precum şi suspendarea efectelor juridice pe întreaga perioadă a derulării procesului. În urma verificărilor efectuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul că acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara este ilegal şi iresponsabil. Este ilegal pentru că încalcă legislaţia românească şi cea europeană. Astfel, se încalcă o convenţie internaţională privind impactul de mediu transfontalier, în sensul că unul dintre cele două state consultate, respectiv Ungaria, a dat un răspuns negativ, fapt ce nu a fost luat în calcul”. Totodată, ministrul a dispus demiterea Gabrielei Lambrino din funcţia pe care o deţine.
… a devenit prioritate în 2013
Care este situaţia acum în 2013. Procesul intentat ARPMT este pe rol. Dar acum exploatarea aurului de la Certej a fost inclusă în Planul Naţional de investiţii strategice al Guvernului. „Vrem să deblocăm şi să continuăm dezvoltarea proiectelor Deva Gold şi Roşia Montană, evident cu respectarea cerinţelor de mediu. Parlamentul va lua o decizie…”, declara în luna iulie premierul Victor Ponta. Iar la ARPMT, preşedinte este tot „demisa” Gabriela Lambrino.
Actualitate
Doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană,persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt
La data de 13 septembrie 2022, polițiștii din Roșia Montană au identificat doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană, ca persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt.
În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în după amiaza zilei de 11 septembrie 2022, în timp ce se aflau pe raza comunei Roșia Montană, ar fi profitat de neatenția unei tinere din Cluj Napoca și i-ar fi sustras rucsacul în care în care se aflau documente, bani și telefonul mobil.
Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 58.500 mp, iar consumul actual de electricitate este de 6.197 MWh
Greenpeace România lansează raportul „O resursă nefolosită — Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România„, care analizează datele oferite de primării din 11 orașe ale României privind potențialul solar al clădirilor publice. Studiul este realizat de către Andrei Ilaș, membru fondator al Comunității de Energie, la solicitarea și cu aportul Greenpeace.
Alba Iulia și alte localitati, are un potențial extraordinar de a-și produce propria energie curată. Din datele furnizate de primărie, care a răspuns cu diligență solicitării Greenpeace România, aflăm că:
Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 58.500 mp, iar consumul actual de electricitate este de 6.197 MWh.
Pe acoperișurile clădirilor publice pot fi instalate capacități fotovoltaice de 7 MW, deși doar 5 MW ar satisface nevoia actuală de electricitate.
Adică, acoperișurile verzi pot produce 8.627 MWh, deși ar fi nevoie de numai 6.531 MWh pentru a satisface nevoia locală.
Necesarul acestei investiții ar fi de aproximativ 4.081.270 euro, putând fi generate cel puțin 109 locuri noi de muncă. Astfel, am evita, de asemenea, producerea a 1.580 de tone de emisii de carbon.
Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziție energetică, efectele căreia vor reprezenta o cotitură istorică de proporții majore. Renunțarea la dependența de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creșterea facturilor la energie (care adâncește sărăcia energetică) și necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esențiale ale contextului care va crea lumea de mâine.
REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziție verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă și în care diversificarea surselor de producție să primeze. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiș, cu ajutorul cărora să-și producă propria energie electrică.
Anticipând inițiativa UE, Greenpeace a vrut să afle în ce stadiu se află utilizarea acoperișurilor clădirilor publice din România pentru producția de energie curată și regenerabilă. În consecință, a solicitat accesul la datele publice deținute de 22 de primării din marile orașe. Rezultatul nu a fost surprinzător: potențialul fotovoltaic al clădirilor publice administrate de acestea este foarte mare, însă dorința de a-l exploata și, implicit, de a răspunde solicitărilor Greenpeace, e limitată.
Concluziile raportului privind potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România:
- Suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile publice din cele 11 orașe: peste 1 milion mp
- Potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual
- 11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local
- Costurile de generare a energiei solare pe acoperișurile clădirilor deținute de administrațiile locale variază între 71 euro/MWh și 79 euro/MWh, cu mult sub prețurile actuale ale electricității pe piața spot, care gravitează în jurul valorii de 200 EURO/MW.
Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România, declară: „Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambițios, cu ținte clare și imediate, care să grăbească acest proces.”
Greenpeace face un apel către administrațiile publice din întreaga Românie: „Ajutați comunitatea și implicați-o în acest proces vital de tranziție prin producerea de energie verde! Calculați potențialul fotovoltaic al clădirilor pe care le administrați! Folosiți energia ieftină și curată de pe acoperișuri! Oferiți un cadrul legislativ ambițios, care să vină în sprijinul acestui proces și să-l grăbească pentru a atinge cât mai rapid obiectivul de neutralitate climatică.”
Eveniment
Polițiștii din Alba caută o femeie care a plecat de la locuința sa din Morărești, comuna Ciuruleasa și nu a mai revenit
Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.
În după amiaza zilei de 23 mai 2022, polițiștii Postului de Poliție Ciuruleasa au fost sesizați de către un bărbat din comună, cu privire la faptul că, în cursul zilei de 23 mai, în jurul orei 12,00, mama sa, LUT EMILIA, de 58 de ani, a plecat de la locuința sa din Morărești la o cunoștință din Mătișești însă nu a mai revenit la domiciliu.
Femeia are următoarele semnalmente:
- 160 cm înălțime;
- 65 de kilograme;
- Ochi albaștri;
- păr grizonat, tuns scurt;
La momentul plecării purta geacă maro, bluză roșie, pantaloni de trening negri și cizme de cauciuc verzi.
Polițiștii desfășoară, în continuare, cercetări în vederea identificării femeii, iar aceasta a fost dată în urmărire.
Persoanele care pot da informații care să conducă la identificarea ei sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.
Doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană,persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt
Polițiștii din Baia de Arieș au depistat un bărbat, de 41 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Piața Băii din oraș, fiind sub influența băuturilor alcoolice
