O zi de săbătoare în amfiteatrul BELVEDERE al CUPRU MIN din Cariera ROŞIA POIENI

Pentru cei ce s-au simţit şi se simt români mereu!

La multi ani Apuseni, la multi ani Romania!

Cine are interesul să denigreze România și industria locală a lemnului ?

Vremea nefavorabilă a schimbat programul Târgului de Fete de pe Muntele Găina

Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, rămâne o dovadă vie că tradiţiile româneşti autentice pot fi păstrate. În pofida vremii nefavorabile, interpreţi de folclor, meşteri populari, locuitori ai satelor din Alba, păstrători ai valorilor tradiţionale, dar şi invitaţi din ţară şi din străinătate şi-au adus aportul la reuşita ediţiei din 2016 a Târgului de Fete. Tineri şi vârstnici veniţi din Transilvania dar şi din alte colţuri ale ţării s-au bucurat împreună şi au „gustat” ingredientele sărbătorii din acest an: folclorul şi portul românesc autentice, muzica uşoară de calitate şi petrecerile în aer liber. După o ediţie cu provocări şi probleme cauzate de vremea extrem de nefavorabilă putem spune că Târgul de Fete a demonstrat că este cel mai puternic brand tradiţional românesc, o sărbătoare care a intrat în spiritul locuitorilor din Apuseni dar şi în spiritul românilor. Târgul de Fete a arătat încă o dată în acest an că, indiferent de vreme şi de vremuri, tradiţiile, folclorul, portul popular, meşteşugurile şi istoria pot fi păstrate nealterate şi pot fi duse mai departe.

Târgul de Fete s-a desfăşurat, în perioada 16 – 17 iulie, în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina. Organizatorii au luat decizi, pentru siguranţa participanţilor, ca manifestările să nu se mai desfăşoare pe munte, la altitudinea de aproape 1.500 de metri, din cauza vremii nefavorabile (furtună puternică şi ceaţă). În prima zi sărbătoarea a cuprins parada portului popular, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti dar şi concerte susţinute printre alţii de Ro-Mania şi Direcţia 5, seara încheindu-se cu focuri de artificii şi petrecere în aer liber. Duminică manifestările au continuat cu alte spectacole în aer liber de muzică populară dar şi un târg al meşterilor populari. În cadrul sărbătorii a avut loc şi finala concursului „Cultură pentru Cultură”, cel mai amplu proiect cultural de păstrare şi revitalizare a tradiţiilor populare din judeţul Alba. În ciuda vremii nefavorabile, organizatorii au decis ca ceremonialul tradiţional prin care, an de an, se aduce un omagiu „Crăişorului Munţilor” – Avram Iancu – dar şi tuturor celor care au lupta pentru libertatea neamului românesc să aibă loc pe munte. La „Crucea Iancului” de pe Muntele Găina a avut loc o slujbă Te Deum oficiată de un sobor de preoţi şi oficialităţile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Ceremonialul este o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii la Târgul de Fete cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc.

Reamintim că în această perioadă testamentul olograf al lui Avram Iancu a fost adus în locurile natale ale eroului cu ocazia Târgului de Fete şi a putut fi văzut în aceste zile de toţi cei care vor trece pragul Complexului Muzeal „Avram Iancu”. Documentul are o mare valoare istorică, este scris cu cerneală neagră de marele erou naţional şi este datat 20 decembrie 1850. Povestea testamentului este la fel de impresionantă ca şi cea a vieţii lui Avram Iancu şi documentul a fost păstrat timp de peste 150 de ani de familia Raţiu, membri ai acestei familii reuşind în toată această perioadă să ascundă, să protejeze şi să salveze valorosul document. Testamentul a fost donat anul trecut de reprezentanţii familiei Raţiu Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi astfel a intrat în colecţiile instituţiei culturale.

„Târgul de Fete a fost în acest an o provocare pentru organizatori dar în final această ediţie a arătat că, indiferent de vreme şi de vremuri, tradiţiile, folclorul, portul popular, meşteşugurile şi istoria pot fi păstrate nealterate şi pot fi duse mai departe. Am mutat într-un timp record manifestările de pe munte unde a plouat aproape în continuu şi vizibilitatea a fost redusă din cauza ceţii, decizie pe care am luat-o pentru siguranţa participanţilor. După o ediţie cu mari încercări vreau să mulţumesc tuturor celor care au venit din toate colţurile ţării să se bucure alături de noi la această sărbătoare şi să îi felicit din tot sufletul pe toţi colegii mei implicaţi în organizare. Mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit, partenerilor, primarilor şi coordonatorilor de ansambluri folclorice care s-au implicat în concursul „Cultură pentru Cultură”. Nu trebuie uitaţi nici oamenii minunaţi ai satului, simpli şi modeşti, care păstrează cu sfinţenie portul, tradiţiile, meşteşugurile, gastronomia şi muzica populară autentică. După această ediţie care ne-a provocat să ne depăşim limitele pot spune că Târgul de Fete este o sărbătoare autentică care dăinuie de sute de ani şi care va dăinui multe alte sute de ani, este o dovadă vie că tradiţiile româneşti pot fi păstrate nealterate” a spus prof. Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Târgul de Fete este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria comunei Avram Iancu.

fotografiile sunt realizate Vasile Sârb

Ministrul Vlad Alexandrescu a deranjat grupuri de interese majore în scurtul său mandat.

În fruntea listei și cele mai vizibile au fost și sunt deciziile privitoare la Roșia Montană, legate de includerea localității (într-un mod extins) pe lista Monumentelor Istorice, respectiv pe lista tentativă a României la UNESCO. Pentru cei care poate au uitat: în Afacerea Roșia Montană sute de milioane de dolari (din jumătatea de miliard pe care compania susține că i-a ”investit” în proiect) au ajuns în conturile presei și a multor jurnaliști corupți, au plătit deconturile de deplasări prin Noua Zeelandă și prin alte țări a politicienilor și jurnaliștilor, au scos din foame firme de consilieri județeni, cea a nevestei primarului din Roșia Montană, a unor diferiți funcționari din domeniul patrimoniului și mediului ș.a.m.d. Și dincolo de aceste sute de milioane de dolari cărora li s-a închis robinetul prin deciziile ministrului (că nu e vorba doar de RMGC ori Gabriel Resources, ci de orice firmă care, pe viitor, ar vrea să vină cu un proiect mai frumos parfumat), miza în sine a afacerii e de miliarde de dolari.

Comparabile sunt însă și interesele marilor rechini imobiliari, care l-au văzut pe Bau-Bau în fața ochilor atunci când Vlad Alexandrescu a dat startul pentru elaborarea Codului Patrimoniului, pachetul legislativ pe care mai toți miniștrii anteriori l-au promis, dar niciunul n-a avut curajul să-l pornească. Asta cu atât mai mult cu cât acțiunile unui ministru care sună direct la 112 pentru a stopa lucrări ilegale în Piața Romană creau premisele ca un asemenea Cod al Patrimoniului să fie chiar pentru patrimoniu, nu doar niște legi edulcorate, lipsite de sancțiuni drastice și, implicit, de putere reală.

În scrisoarea adresată GDS, Vlad Alexandrescu numește și de interesele pe care le-a deranjat în domeniul Educației. Și acestea nu sunt, la rândul lor, minore. Aici nu vorbim doar de banii pe care școlile de doctori în plagiat le storc din bugetul public, ci de influența pe care multe universități, mai mari sau mai mici, o exercită la nivel național sau local (Reșița, Târgu Jiu ori Galați fiind doar câteva exemple mai cunoscute despre modul în care baroniile locale sunt susținute și se susțin cu ajutorul universităților de stat – fie oferind sinecuri pentru aparatul de partid care nu are suficiente posturi pentru a-și răsplăti toți locotenenții, fie oferind birocrației locale absolvenți dependenți de baroni, pe de o parte pentru că diplomele lor nu au cine știe ce acoperire pentru a fi competitivi în mod real în societate, pe de altă parte pentru că și aceste diplome sunt, nu de puține ori, sunt cumpărate, ceea ce îi leagă definitiv de sistem).

De amintit faptul ca ministrul Vlad Alexandrescu a sesizat DNA-ul în cazul legat de Institutul Național al Patrimoniului.

În ceea ce privește efectele acestui ordin, Vlad Alexandrescu a punctat faptul că „orice exploatare auriferă care ar putea avea loc, la Roșia Montană, ar trebui să țină cont de Legea 422 a patrimoniului național de protecție a siturilor clasate și, în special, a celor clasate în categoria A, care e de importanță națională. Nu spunem că nu se pot face exploatări aurifere, dar trebuie făcute cu respectarea tuturor avizelor legale.

Cititi stirea in intregime pe RomaniaCurata.ro