
STANA DE VALE – SAUA CUMPANATELU (1640 m) – POIANA VARASOAIA – CABANA PADIS (1280 m).
Taseu turistic : STÂNA DE VALE – ŞAUA CUMPĂNĂŢELU (1640 m) – POIANA VĂRĂŞOAIA – CABANA PADIŞ (1280 m).
Distanţa 20 km,
Urcuşuri 640 m.
Urmărind drumul ce se desprinde la dreapta de la staţia meteo din Stâna de Vale (lângă hotel).
În linii generale poteca urmează culmea urcând continuu, până ieşim la golul alpin. Mergem pe lângă vârful Poieni, apoi pe lângă un izvor unde se deschide o panoramă frumoasă spre valea Aleu la dreapta, iar în faţă spre vârful Bohodei.
De la izvor se coboară până în şaua Bohodei (1469 m), de unde se desprinde traseul spre Săritoarea Bohodei şi
spre creasta Custurii. Drumul continuă prin stânga culmii, ocolind vârful Bohodei ieşind într-o şa largă situată între Bohodei şi vârful Fântâna Rece, de unde la dreapta, o potecă marcată cu bandă albastră
coboară abrupt spre Boga. Apoi drumul larg ocoleşte vârful Fântâna Rece, trece pe lângă un izvor şi se continuă lin până în şaua Cumpănăţelu (1640 m), lăsând în urmă bazinul Drăganului. În faţă, spre stânga, vederea cuprinde largul bazin al văii Someşului Cald, la dreapta sălbaticele văi cu pante abrupte ce coboară la Boga, iar în faţă, spre sud, se desfăşoară platoul carstic Padiş străjuit la orizont de vârful Ţapu şi creasta muntelui Biharea. Din şa se poate continua la stânga spre Cabana Vlădeasa
, spre peştera
Onceasa (pe cruce roşie) şi spre peştera Alun
. În continuare coborâm, trecem pe lângă poteca ce se desprinde în stânga spre Someşul Cald
, apoi întâlnim poteca cu bandă
, ce vine din Stâna de Vale pe la Piatra Tâlharului şi poiana Onceasa, ca în final să ajungem într-o poiană largă – Vărăşoaia. Drumul traversează poiana întâlnind în stânga unul din capetele circuitului Someşului Cald, urcă într-o şa şi iese într-o poiană întinsă ciuruită de doline, una din ele având un ochi de apă (Tăul Vărăşoaia).
Zona numită Vărăşoaia reprezintă două platouri carstice de mari dimensiuni situate la nord de Poiana Padiş şi este cuprinsă între vârful Piatra Boghii, Muntele Măgura Vânătă, vârful Vărăşoaia şi Bazinul Someşului Cald.
Poteca ce o ia spre sud, urcă într-o şa unde se află peştera Padiş, de aici coborând spre stânga se ajunge la cantonul Padiş, de unde punctul ne duce la peştera Şura Boghii, iar banda
la Groapa Ruginoasă.
Pentru a ajunge însă la Padiş, de la lac mergem spre stânga, până ieşim la drumul forestier ce vine de la Boga. Padiş reprezintă cel mai important nod turistic al munţilor Apuseni datorită reliefului carstic ce a favorizat apariţia nenumăratelor peşteri, doline, uvale, avene, izbucuri şi ponoare. Poiana Padiş este situată la altitudinea de 1200-1280 de metri.
Ne vedem in Padis!
Harti
Trasee turistice de o zi: Circuitul Rachitele

Pentru pasionatii de natura va recomandam cateva trasee turistice pentru zona Rachitele, cascada Rachitele (Valul Miresei)
-
MARCAJ PUNCT ALBASTRU
Vl. Stanciului – Faget – Pietrele Albe – Dl. Petrieni – Cab. Vladeasa – Dl. Chicera Orzascilor – Pr. Racad – Vl. Zanoghii – Dosu Racadului – Vl. Cetatii – izv. Pr. Gingineasa – Vf. Tiglau – Cascada Rachitele
Salvamont Rachitele – Valea Stanciului – Ponorul de la Tau – Faget – Pietrele Albe – Dealul Petrieni – Refugiul Vladeasa – Dealul Chicera Orzasilor – Valea Racadului cu Valea Zanoghii – Dosul Racadului – Biserica Frasinetanilor – Valea Cetatii – Varful Lespezi – Punct Salvamont Rachitele
Lungime = 32 km (dus – intors);
Diferenta de nivel = ~ 1363 m;
Durata = 12 ore;
-
MARCAJ TRIUNGHI ALBASTRU
Durata: 4 1/2 – 5 ore
Lungime: 13 km
Sat Rachitele – Dl. Macrisului – Fata – Vf. Tiglau – Cascada Rachitele – Vl. Stanciului – Sat Rachitele.

Cascada Valul Miresei
ATENTIE! Traseul spre cabana Vladeasa prin saua Pietrele Albe pornind de la cascada Rachitele este insuficient marcat !
Vălul Miresei este o cascadă în două trepte de o grandoare şi o sălbaticie aparte.
Traseul Rachitele – Cascada Rachitele (Valul Miresei) – Poiana Lespezi – Rachitele (Circuitul Cascada Rachitele): traseu marcat cu punct rosu; drum accesibil tot timpul anului; are o lungime de 12 km si o durata de 5h. Desi neasfaltat, drumul este accesibil cu masina pana la cascada.
Harti
Cascada Valul Miresei – Traseu turistic de o zi

La numai 78 Km distanta fata de orasul Cluj-Napoca, descoperi cea mai impresionanta cascada din Muntii Apuseni, Cascada Valul Miresei.
Situata in apropiere satului Rachitele, comuna Margau, o zona ce tulbura agitatia mondena prin calmul si mirificul naturii prin verdeata salbatica persistenta, strabatuta de Valea Stanciului ce-ti taie respiratia prin revarsatul cascadei Valul Miresei, cunoscuta si sub numele de Cascada Rachitele.
Cascada Valul Miresei se afla la o altidutine de 1000 metri si are o inaltime de 30 de metri cu doua trepte. In partea de jos, la a doua treapta, exista o marmita adanca cu diametrul de 10 metri, care disperseaza apa avand forma unui voal, de aici cascada purtand numele de Vălul Miresei.
De data aceasta va prezentam un traseu usor de parcurs cu masina, cu un autoturism obisnuit. De ce supun obisnuit? Pentru ca pana cum 3-4 ani la cascada Valul Miresei nu puteai ajunge decat daca aveai nervi de otel sau o masina 4×4.
Drumul din Cluj-Napoca pana in orasul Huedin e fara probleme, e totusi E60. Asfalt de nota 10.
De aici viram la stanga spre Sancraiu iar apoi spre comuna Margau.
Drumul e asfaltat pana in satul Rachitele, mai numit si satu’ lu’ Boc (printre clujeni), fiind satul natal al fostului premier, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca.
Din centrul satului, dorinta de a vedea superba cascada ne obliga sa viram la dreapta pe un drum neasfaltat, drumul modernizat si finalizat in anul 2013 e aproape de centrul satului, de panoul de informare turistica si de indicatorul rutier ce arata distanta de 5 Km pana la “Cascada Valul Miresei”.
Drumul spre necivilizatie, spre locurile lasate de Dumnezeu e plin de belti si gropi, ca-n viata reala. Indicatorul rutier ne arata ca avem de parcurs doar 5 km de chin pana la mireasa noastra si ne lasam dusi de treapta I-a de viteza pentru la destinatie.
Drumul devine tot mai pietruit si „mai ca la munte”. Nu dupa multe minute, probabil 20 la numar, Valul Miresei ne deschide poarta invitandu-ne sa-i vedem albeata voalului curgator.
Vremea ploioasa ne face sa ne bucuram mai mult de cascada. Debitul apei mari si lipsa turistilor ne incanta peste masura.
De regula piciorul de om lasa urme adanci pe unde trece si sincer, azi, nu vreau sa postez poze critice de buna purtare.
Cascada Valul Miresei – Rachitele, judetul Cluj… de apusenitv
Totusi pot sa remarc faptul ca prin accesarea unor masuri de fonduri nerambursabile s-au adus unele imbunatatiri, noi marcaje turistice dar nu la locul lor.
Prin alte tari pe unde am fost, la un obiectiv turistic se gasea un panou de informare prin care se prezentau informatii legate de respectivul obiectiv, harti si alte obiective turistice ce se puteau vizita in apropiere.
Aici trebuia sa fie amplasat un panou de informare prin care se aducea la cunostinta turistilor ca pot ajunge in ~10 min deasupra cascadei urcand pe drumul forestier, apoi un alt traseu de 25 minue prin care poti ajunge la grote. Nu toti urca un drum forestier ca sa gaseasca alte indicatoare de informare.
Cat timp am stat pe langa cascada mai multi turisti m-au intrebat daca mai este ceva de vazut prin preajma cascadei Valul Miresei. Se simtea lipsa panoului de informare de care vorbeam mai sus.
Atentionare „Pericol Vipere”
Ajunsi deasupra cascadei vedem o cruce pe care scria numele si data unui baiat ce a alunecat si a cazut peste cascada in anul 2009. Totul fiind “protejat” de o banda de atentionare in loc de o balustrada.
De la cascada urcand pe drumul forestier putem ajunge la Pietrele Albe (marcaj punct albastru) si pe vf.Vladeasa 1836m, al 2-lea ca inaltime din Muntii Apuseni, fiind cel mai inalt din Masivul Vladeasa.
Traseul este usor de parcurs, o mare parte se poate face cu masina.
Cele doua marcaje sunt impreuna o buna parte de drum, dupa care punctul rosu paraseste drumul forestier urcand in dreapta.
Punctul albastru urca in paralel cu valea Stanciului care in final ajunge pe varful Pietrelor Albe in ~ 2h30min, printr-o usoara plimbare.
Distante Rachitele:
Cluj-Napoca – Rachitele : 78 km
Oradea – Rachitele : 120 km
Satu-Mare – Rachitele :150 km
Alba Iulia – Rachitele : 160 km
Sibiu – Rachitele :192 km
Timisoara – Rachitele :290 km
Brasov – Rachitele : 298 km
Suceava – Rachitele : 365 km
Bucuresti – Rachitele : 455 km
Traseul se poate face foarte usor cu masina intr-o zi pentru cei ce stau aproape.
Va recomand sa luati masa in foisorul aflat la baza cascadei, chiar si un mic dejun pentru indrazneti, mai ales pentru cei din judetul Cluj sau Bihor.
Pentru mine Cascada Valul Miresei e un loc unde simti cu adevarat viata din natura, lasand la o parte maximele “un loc de neuita sau un colt de rai”. E pur si simplu o MINUNE lasata de Dumnezeu pentru noi!
T.P.
Galerie imagini
Traseu turistic: Circuitul Galbenei

Traseu turistic:Cabana Padis – Poiana Ponor- Drumul Forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului – Avenul Bortig – Izbucul Galbanei – Cheile Galbenei – Poiana Florilor – Focul Viu – Piatra Galbenei – La Grajduri – Cabana Padis
Marcaj: Punct galben, Durata: 9- 10 ore, Traseu dificil
Circuitul Galbenei are o lungime de 19 kilometri.
De la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului ne ghidam dupa semnele de marcaj punct galben coborand prin padurea de molid, lasam in dreapta traseul ce coboara spre Cetatile Ponorului, urmam mai departe poteca pe deasupra Cetatilor Ponorului iar la cca. ½ ora de la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului intalnim din nou traseul ce vine dinspre Dolina III, langa un popas si un poanou indicator.
)
Din acest punct tinem mai departe marcajul tot pe poteca, prin padure, parasim in cele din urma traseul Circuitul Cetatile Ponorului (ce se intoarce inapoi spre Cabana Padis pe la Balcoanele Cetatilor Ponorului), urcam in continuare spre stanga, printr-o zona cu padure rara, apoi printr-o padure de fag urmarind poteca ce coteste la dreapta iar dupa cca. 40 minute de la popasul aflat deasupra Dolinei III ajungem pe creasta Muntelui Bortig.
De aici, se desface spre dreapta o poteca marcata cu semn de derivatie ( punct galben dublu ) care ne conduce la Avenul Bortig (adanc de aproximativ 40 m, este cel de-al doilea ghetar ca marime din Europa dupa Ghetarul Scarisoara).
Dupa ce am vazut si acest obiectiv, revenind la traseul principal coboram abrupt prin padure, dupa semnele de marcaj, pe poteca bine evidentiata, tinem mai departe un drum forestier vechi, mergand pe curba de nivel, printr-un faget des iar la cca. ¾ ora de la Avenul Bortig, sosim la o bifurcare a traseului, implicit a potecii: inainte merge o varianta directa a traseului, spre Poiana Florilor, pe la Balcoanele Galbenei iar la stanga merge o derivatie a traseului prin Cheile Galbenei, tot spre Poiana Florilor (aceasta varianta o vom urma si noi). Pentru a ne continua traseul coboram asadar spre stanga cca. 100 m pana la albia vaii Galbena, tinem mai departe poteca in amonte, pe versantul drept dupa care ajungem la Izbucul Galbenei.
Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile dreneaza apele care se pierd in Pestera din Cetatile Ponorului. Din acest punct, mergand mai departe ocolim izbucul pe lanturi, tinem mai departe curba de nivel prin padure, pe versantul stang al vaii cca. ¼ ora, depasim o trecere periculoasa coborand pe lanturi, lasam in dreapta Pestera Ponor in care se pierde Valea Galbenei, iar de aici un ultim coboras prin padurea de fag apoi pe un grohotis ne scoate din nou pe versantul stang al vaii Galbena. Pe versantul drept se poate observa apa vaii care iese dintr-o gura de pestera si se prabuseste aproximativ 10m Cascada Evantai (apa vaii Galbenei, dupa ce se pierde in Pestera Ponor parcurge un traseu subteran si apoi iese din nou la suprafata formand cascada amintita).
De la cascada merge mai departe pe versantul stang al vaii depasind o portiune cu lanturi, lunga de 250 m, urmarim in continuare poteca pe la baza peretelui stancos, lasam in stanga marcajul ce urca pe versantul vaii, urmarim in continuare firul vaii, intalnim din nou maercajul, trecem de o portiune dificila cu cabluri unde trebuie sa ne cataram pe peretele stancos, mergem mai departe pe o poteca, pe langa firul vaii cca. 10 minute si suntem la drumul forestier ce vine dinspre Cantonul Silvic Luncsoara, in zona de confluenta dintre Valea Luncsoara si Valea Galbena.
De aici, urmam acest drum spre dreapta traversand Valea Galbenei pe un podet de beton, lasam in dreapta marcajul de derivatie ( punct galben dublu ) ce urca inapoi spre traseul principal, urmarim in continuare drumul, in aval, pe versantul drept al vaii, trecem dupa cca. 1km de confluenta cu Valea Seaca, ce vine de pe versantul stang al Galbenei, lasam in dreapta un canton silvic dupa care traseele se bifurca: inainte continua traseul marcat cu semn triunghi galben
(ce ne-a insotit de la confluenta Galbenei cu Luncsoara) iar la dreapta, pe un drum forestier secundar merge traseul nostru.
In continuare urmam acest drum la dreapta, cotim din nou la dreapta (dupa cca. 10m de la canton) pe un alt drumeag, urcand prin fantele din Poiana Florilor iar la cca. ¼ ora de la cantonul din Valea Galbennei intalnim traseul principal ce vine dinspre Balcoanele Galbenei. Acest punct este marcat de un stalp indicator care ne ofera mai multe indicatii printre care si uermatoarea: ,, spre Focul Viu, 2 ore ”. Tot aici se gaseste un izvor unde merita sa facem un popas deoarece ne asteapta un urcus lung pana la Ghetarul Focul Viu.
De aici urcam dupa semnele de marcaj punct galben , ocolim un grup de mesteceni prin dreapta, tinem curba de nivel pe poteca bine evidentiata, trecem mai departe printr-o padure de fag apoi printr-o poiana ce se intinde dealungul potecii, urcam in continuare prin padurea de fag, traversam o alta poiana, mai mica, iar de aici un ultim urcus abrupt ce dureaza cca. ½ ora ne scoate in fata Ghetarului Focul Viu.
Turistii au acces doar pana la intrarea in pestera unde este amenajat un balcon de lemn. De aici putem observa ghetarul propriu-zis acesta fiind al treilea ca marime din Europa, dupa ghetarele din pesterile Scarisoara si Bortig. La pranz, lumina patrunde in pestera printr-o fereastra naturala iar acesta capata o culoare rosiatica (de aici provine numele de Focul Viu).
Dupa ce am observat ghetarul revenim la poteca traseul principal, urmarim poteca pe curba de nivel iar la cca. 5 minute de la ghetar poteca se bifurca: inainte continua traseul principal marcat cu punct galben iar la dreapta se desface o poteca marcata cu semn de derivatie ( punct galben dublu
) ce merge spre Piatra Galbenei. Urmand aceasta poteca spre dreapta ajungem in cca. ¼ ora la punctul de belvedere de pe Piatra Galbenei.
Piatra Galbenei reprezintă unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munţii Apuseni.
De aici se deschide o ampla priveliste: in ultimul plan se poate observa Masivul Biharia ce culmineaza cu Vf. Cucurbata Mare (1849m) iar intr-un plan apropiat se observa versantul stang al vaii Galbena unde se afla Groapa Ruginoasa iar la dreapta Gropii Ruginoase se pot observa varfurile Giunasu si Tartaroaia (acesta poate fi recunoscut dupa numeroasele poieni care il inconjoara). Pe versantul drept al Vaii Galbena se poate observa Poiana Florilor si poienile de la Ratul Florilor.
Dupa ce am admirat aceasta priveliste urmam marcajele de derivatie intrand din nou in padure, lasam in dreapta o alta derivatie care merge spre Avenul Bortig, urmam mai departe poteca iar la cca. ¼ ora ajungem intr-o poiana cu loc de popas si un panou indicator unde intalnim din nou trsaseul principal.
Din poiana cu banci o luam la dreapta urcand usor prin padure, ne despartim dupa ¼ ora de traseul marcat cu semn banda rosie iar de aici coborand prin padurea de molid ajungem in cele din urma la drumul forestier de pe Valea Cetatilor, langa locul de campare de ,, La Grajduri”.
Poza:transylvaniatourist.com