Connect with us

Published

on

 Trasee Turistice din zona Padiş

 

  • BANDĂ ROŞIE (Magistrala 1): Stâna de Vale – Şaua Bohodei – Fântâna Rece – Cârligatele – Şaua Cumpănăţelul – Piatra Arsă – P-na Vărăşoaia – Cab. Vărăşoaia – Şesul Padiş – Depr. Bălileasa – P-na Glăvoi (camping „La Grajduri”) – P-na Căput – Barsa Cohanului – Şaua Poniţa – Vf. Vârtop – Şaua Vârtop (Pensiunea Alpin) – Vf. Piatra Grăitoare – Şaua Tarniţa Bihorului – Vf. Cucurbăta Mare (Bihorul); Lungime 39,5 km; Durată 12-13 h
Traseu tip magistrală, în principal de creastă care leagă între ele staţiunea Stâna de Vale, platoul carstic Padiş (zona campingului din P-na Glăvoi, cunoscut sub denumirea locală de „La Grajduri”), satul de vacanţă Vârtop şi Vf. Bihorul. Formează o magistrală care traversează Parcul Natural Apuseni de la N la S oferind posibilitatea vizitării multora dintre cele mai interesante obiective turistice din PNAp. Porţiunea de la satul de vacanţă Vârtop până pe Vf. Bihorul este unul dintre cele mai vizitate trasee pe schiuri de tură din Apuseni, dată fiind apropierea de staţiunea de schi şi pârtia aferentă. Notă: Marcajul Bandă roşie înlocuieşte vechiul marcaj Triunghi roşu între Căput şi Vârtop.
  • BANDĂ GALBENĂ: Stâna de Vale – Izvorul Minunilor – Canton Ciripa – Creasta dintre Valea Şutanu si Valea Moara Dracului – P-na Stânişoara  – Piatra Tâlharului – P-na Onceasa – Piatra Arsă – Cab. Vărăşoaia; Lungime 21 km; Durată 7 – 8 h
Traseu de legătură între staţiunea Stâna de Vale şi Cabana Vărăşoaia din zona Padiş, cu traversarea a două creste muntoase. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • TRIUNGHI GALBEN: (Stâna de Vale) – Culmea Baia Popii – Plaiul Fericii – Măgura Ferice – Sat Ferice; Lungime 14,5 km; Durată 4 1/2 – 5 h
Traseu de legătură între staţiunea Stâna de Vale şi satul Ferice. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • CRUCE GALBENĂ (Circuitul Custurilor): Stâna de Vale – Pârtia Măgarul – Vf. Custurilor – P-na Fântânele – Şaua Bohodei – (continuare pe Magistrala 1 Bandă roşie); Lungime 9 km; Durată 3 – 3 1/2 h
Traseu în circuit care permite vizitarea zonei de creastă din partea SE a staţiunii Stâna de Vale. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • TRIUNGHI ALBASTRU (Circuitul Cascadei Bohodei): Sat Pietroasa – Valea Aleului – Poiana Aleului – Cascada Bohodei – Şaua Bohodei – P-na Boiului – Vl. Şerpilor – Vl. Aleului; Lungime 17 km (din care 4 km în circuitul propriu-zis); Durată 6 – 6 1/2 h (din care 2 1/2 h în circuit)
Traseu pentru vizitarea Cascadei Bohodei. Deşi oferă privelişti deosebit de frumoase este un traseu dificil, foarte abrupt pe porţiunea de circuit efectiv, nerecomandat decât turiştilor bine pregătiţi fizic. Presupune parcurgerea a trei porţiuni de stâncării abrupte echipate cu lanţuri. Recomandarea SPJ Salvamont-Salvaspeo Bihor este ca acest traseu să fie evitat pe vreme ploioasă, crescând mult pericolul de alunecare. Încălţămintea cu aderenţă mare este obligatorie. Indiferent de calea de acces aleasă (Vl. Aleului sau Stâna de Vale) traseul se parcurge numai în direcţia descrisă, interzis în sens invers. Interzis iarna.
  • BANDĂ ALBASTRĂ: Sat de vacanţă Boga – Dl. Păltinetul – Vf. Fântâna Rece – Şaua Bohodei (continuare pe Magistrala 1 Bandă roşie); Lungime 9,5 km; Durată 3 1/2 – 4 1/2 h
Traseu de culme pe care se poate accesa creasta nordică a Vlădesei din satul de vacanţă Boga. Dificultate medie spre ridicată, nerecomandat iarna. Se recomandă atenţie sporită în zona Piatra Bulzului şi de asemenea în creasta Bohodei (semnalizare necorespunzătoare!).
  • CRUCE ROŞIE: (Camping Glăvoi) Vl. Cetăţilor – Pârâul Sec – culme Chicera – Vl. Gârdişoara – cătun Casa de Piatră

    Traseu de legătură între obiectivele turistice din zona Padiş – Glăvoi şi cele din zona cătunului Casa de Piatră din jud. Alba. Accesibil tot timpul anului, iarna putând fi parcurs pe schiuri de tură.

  • TRIUNGHI GALBEN: Sat Pietroasa – Vl. Crişului Pietros – Între Ape – Vl. Galbenei – Vl. Luncşoara – Cornul Poniţa – Vl. Cobleşului – Comuna Arieşeni; Lungime 25 km; Durata 6 1/2 – 7 1/2 h
Traseu de legătură între comunele Pietroasa şi Arieşeni şi de acces la zona carstică a văii Galbena. Permite admirarea Cheilor Jgheabului din câteva puncte de belvedere şi vizitarea Cheilor Galbenei. Dificultate medie, practicabil iarna doar pe porţiunile care urmează drumuri forestiere.
  • BANDĂ GALBENĂ: Şaua Vârtop – Groapa Ruginoasă – Valea Cheia Rea – Vf. Grohoţilor – Vf. Faţa Goală – Ştei; Lungime 28 km; Durată 7 – 8 h
Traseu de legătură între Oraşul Ştei şi Satul de vacanţă Vârtop, accesibil tot timpul anului, iarna putând fi parcurs pe schiuri de tură.
  • TRIUNGHI ALBASTRU: Sat Câmpani – Sat Sighiştel – Vl. Sighiştelului – (P. Măgura – P. Coliboaia) – P. Din Dosu Muncelului – Calea Fusului – DN75 km 25+100; Lungime 12,5 km; Durată 6 1/2 h
Traseu pentru vizitarea Văii Sighiştelului, zona cu cele mai multe cavităţi naturale pe unitatea de suprafaţă de la noi din ţară. Pe prima jumătate, drum uşor, practicabil în tot timpul anului, mai dificil la ape mari; între Peştera Coliboaia şi Muntele Ţapu, în zona de obârşie a Văii Sighiştelului, drum greu cu diferenţe de nivel mari, inaccesibil iarna.
  • PUNCT ROŞU (Circuitul Peşterii Urşilor): Vl. Sighiştelului – Sodolul Laurului – Dl. Brusturi – P. Urşilor – Vl. Brusturi – Dl. Dosuri – Faţa Plaiului – P. Măgura – Vl. Sighiştelului – Sodolul Laurului; Lungime 14 km; Durată 4 – 5 h
Traseu de legătură între obiectivele carstice de pe Valea Sighiştelului şi zona turistică Peştera Urşilor – Chişcău. Traseu pe alocuri dificil, neaccesibil pe timpul iernii.
  • BANDĂ ALBASTRĂ (Magistrala 2): Cabana Vlădeasa – Şaua între Munţi – Vf. Nimăiasa –  Vf. Micău – Gardul de Piatră – Piatra Tâlharului – Coasta Brăiesei – Şaua Cumpănăţelul – Piatra Arsă – P-na Vărăşoaia – Cabana Padiş – Şesul Gârzii – Apa din Piatră – Vf. Bătrâna – P-na Călineasa – Capu Şanţului – Vf. Clujului – Cătun Ocoale – Pensiunea Scărişoara – Vl. Ordâncuşa – Gârda de Sus; Lungime 62,5 km; Durată 21 – 22 h (se parcurge în minim 2 zile, vizitându-se diferite obiective pe parcurs)
Traseu tip magistrală de creastă, care face legătura între Cabana Vlădeasa – Cabana Padiş – Pensiunea Scărişoara – centru Gârda de Sus. Până la Piatra Tâlharului traseul urmăreşte creasta principală a Masivului Vlădeasa, oferind o privelişte largă. Pe ceaţă, pericol de rătăcire, mai ales în zona Nimăiasa – Gardul de Piatră, şi în zona Piatra Tâlharului, din cauza lipsei reperelor morfologice. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură, cu petrecerea nopţii la cabane sau în cort. ATENŢIE sporită în zona Piatra Tâlharului unde cele două magistrale (Bandă roşie şi Bandă albastră) se întâlnesc şi coboară împreună spre Vărăşoaia!
  • CRUCE ALBASTRĂ: Piatra Grăitoare (cea din Masivul Vlădeasa, creasta vestică) – P-na Onceasa – Vl. Alunul Mic – Camping Runcu Ars (Ponor); Lungime 9,5 km; Durata 3 1/2 – 4 h
Traseu de legătură între creasta Vlădesei (pentru turiştii care vin sau merg spre Stâna de Vale) şi Vl. Someşului Cald. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • PUNCT ROŞU (Circuitul Izvoarelor Someşului Cald): P-na Vărăşoaia – P. Cetăţile Rădesei – Belvedere – Căpiţa – Vl. Someşului Cald –  Peştera Honu – Peştera Uscată – la sud de Vf. Cuciulata – Peştera Cetăţile Rădesei (pe la balcoane) – P-na Vărăşoaia; Lungime 9,4 km (dus-întors la Cab. Vărăşoaia); Durată 6 h
Traseu pentru vizitarea uneia din cele mai complexe şi interesante zone carstice din Munţii Bihor-Vlădeasa cu mai multe peşteri, canioane, izbucuri, grupate într-o regiune deosebit de sălbatică. Este compus din două circuite care se întâlnesc în P-na Rădeasa. Recomandarea SPJ Salvamont-Salvaspeo Bihor este ca acest traseu să fie parcurs în forma cifrei 8, cu începere spre dreapta în circuitul Rădesei şi spre stânga în circuitul Someşului Cald. Traseu cu porţiuni dificile, nerecomandat turiştilor neantrenaţi, interzis iarna.
  • PUNCT ROŞU: Cantonul forestier Padiş – Belvedere Piatra Boghii – Peştera Şura Boghii (– <deviaţie Punct roşu în cerc roşu către Cabana Vărăşoaia>); Lungime 2 km; Durată 1 h
Traseu pentru vizitarea punctului de belvedere de pe Pietrele Boghii, interzis iarna.
  • TRIUNGHI GALBEN (Circuitul Măgurii Vinete): Cabana Padiş – Vf. Măgura Vânătă – Vf. Măgura Mică – Poiana Vărăşoaia; Lungime 8,5 km; Durată 3 h
Traseu de creastă în circuit (retur la Cab. Padiş pe drumul auto) ce oferă largi privelişti asupra bazinului Padiş şi al Someşului Cald. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • CRUCE ALBASTRĂ: Sat Pietroasa – Între Ape – Sat de vacanţă Boga – Faţa Plaiului – Fântâna Roşie – Şaua Scăriţa – Şesul Padiş – Cabana Padiş; Lungime 22 km; Durată 5 – 5 1/2 h
Principalul traseu de acces cu piciorul în zona Padiş – Glăvoi. Dificultate medie la urcare, datorită pantei accentuate, în schimb uşor de coborât în sens invers. Accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • BANDĂ GALBENĂ (Circuitul Gropii de la Barsa): Începe la locul de popas de la intersecţia traseelor Punct galben (Circuitul Galbenei) cu deviaţia Punct galben în cerc galben spre Piatra Galbenei – Peştera Neagră – Tăul Negru – Gheţarul de la Barsa – <deviaţie PGCG la Ponorul şi Peştera Zăpodie> – Depresiunea Bălileasa – Cabana Padiş; Lungime 7 km (plus 1,7 km din camping Glăvoi la locul de popas); Durată 3 – 3 1/2 h
Traseu pentru vizitarea zonei carstice Groapa de la Barsa, o zonă sălbatică, cu numeroase doline şi care adăposteşte doi gheţari (Barsa şi Zăpodie). Zăpada persistă în această depresiune până la sfârşitul lui mai. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.
  • PUNCT ALBASTRU (Circuitul Cetăţilor Ponorului): Cabana Padiş – Poiana Ponor – Vl. Cetăţilor – Dolina I – Portal Cetăţile Ponorului – Dolina II (opţional) – Dolina III – Balcoane – Vl. Cetăţilor – Camping Glăvoi – Cabana Padiş; Lungime 12 km; Durată 5 ore (sau 4 ore cu plecare şi sosire din Campingul Glăvoi)
Traseu în circuit care permite vizitarea celui mai spectaculos şi grandios complex carstic din Munţii Apuseni – Cetăţile Ponorului. Traseu pe alocuri cu dificultate ridicată, interzis iarna. Poate fi parcurs şi cu plecare-sosire în campingul Glăvoi.
  • PUNCT GALBEN (Circuitul Galbenei): Cabana PadişPoiana Ponor – Aven Borţig – Izbucul Galbenei – Cheile Galbenei – Poiana Florilor – Gheţarul Focul Viu – <deviaţie Piatra Galbenei> – Camping Glăvoi – Cabana Padiş; Lungime 19 km; Durată 10 h (sau 8-9 ore cu plecare şi sosire din Campingul Glăvoi)
Traseu în circuit pentru vizitarea regiunii carstice deosebit de spectaculoase de la izvoarele Văii Galbena. Traseu lung şi obositor, cu porţiuni cu dificultate ridicată, interzis iarna. Poate fi parcurs şi cu plecare-sosire în campingul Glăvoi.
  • TRIUNGHI ROŞU: Cab. Padiş – P-na Rotunda – Ponor – Peştera Căput – Chei Căput – P-na Căput; Lungime 5 km; Durată 1 h 20 min

    Rolul acestui traseu este de a lega între ele cele două magistrale (Banda albastră şi Banda roşie) care traversează Parcul Natural Apuseni, respectiv zona platoului Padiş de zona Căput. Notă: vechiul traseu Triunghi roşu între Cab. Padiş şi satul de vacanţă Vârtop devine magistrala Bandă roşie.
  • CRUCE GALBENĂ (Circuitul Lumii Pierdute): Cab. Padiş – P-na Rotunda – versantul stâng al Pârâului Brădeţanului – Pârâul Ursului – Izvorul Rece – Avenul Gemănata – Avenul Negru – Avenul Acoperit – Avenul Pionierilor; Lungime 7,5 km; Durată 2 h – 2 1/2 h

    Traseu pentru vizitarea formaţiunilor carstice din platoul Lumea Pierdută. Dificultate redusă, accesibil iarna pe schiuri de tură. Poate fi parcurs şi cu plecare-sosire din campingul Glăvoi, accesul până la intrarea pe traseu făcându-se pe drumul forestier de pe Pârâul Sec, durata de parcurgere fiind aproximativ aceeaşi ca şi de la Cabana Padiş.

  • TRIUNGHI ALBASTRU: Cabana Padiş – Şesul Gârzii – Valea Gârdişoara – P. Gura Apei – P. Şura Popii – Izbucul de la Coliba Ghiobului – Casa de Piatră – <deviaţie la Izbucul Tăuz> – Valea Gârda Seacă – Gheţarul Scărişoara; Lungime 17,5 km; Durată 5 h
  • Traseu de legătură între zona Padiş şi zona Scărişoara, cu vizitarea zonei carstice de la Casa de Piatră şi a cheilor de pe Gârdişoara şi Gârda Seacă. Drum de vale uşor, mai mult de jumătate pe drum forestier, accesibil şi iarna cu schiuri de tură.
     
    TRASEE MARCATE EXISTENTE CARE NU SUNT ÎNCĂ SUPUSE OMOLOGĂRII:


    PUNCT ROŞU (Circuitul Vlădesei): Cab. Vlădeasa – Vf. Vlădeasa – Pietrele Albe – Dl. Petrieni – Cab. Vlădeasa
    PUNCT ALBASTRU (Circuitul Răchiţele): Vl. Stanciului – Făget – Pietrele Albe – Dl. Petrieni – Cab. Vlădeasa – Dl. Chicera Orzaşcilor – Pr. Răcad – Vl. Zănoghii – Dosu Răcadului – Vl. Cetăţii – izv. Pr. Gingineasa – Vf. Ţiglău – Cascada Răchiţele
    TRIUNGHI ALBASTRU: Sat Răchiţele – Dl. Măcrişului – Faţa – Vf. Ţiglău – Cascada Răchiţele – Vl. Stanciului – Sat Răchiţele; Lungime 13 km; Durata 4 1/2 – 5 h
    CRUCE ROŞIE: Sat Băiţa – DN 75 – Pietrele Negre – Vf. Ţapu – Groapa Ruginoasă – Vf. La Trei Morminţi – Sat de vacanţă Vârtop
    TRIUNGHI ROŞU: Sat Băiţa – Vl. Crişului Băiţa – Peştera Izvorul Crişului – Dl. Curbăluit – Şaua Vârtop; Lungime 11 km; Durata 3 h

Sursa:www.parcapuseni.ro

Harti

Trasee turistice de o zi: Circuitul Rachitele

Published

on

aproape de Cascada Valul Miresei

Pentru pasionatii de natura va recomandam cateva trasee turistice pentru zona Rachitele,  cascada Rachitele (Valul Miresei)

 

  • MARCAJ PUNCT ALBASTRUapusenitv-marcaje

    Vl. Stanciului – Faget – Pietrele Albe – Dl. Petrieni – Cab. Vladeasa – Dl. Chicera Orzascilor – Pr. Racad – Vl. Zanoghii – Dosu Racadului – Vl. Cetatii – izv. Pr. Gingineasa – Vf. Tiglau – Cascada Rachitele

Spre Pietrele Albe

 

Salvamont Rachitele – Valea Stanciului – Ponorul de la Tau – Faget – Pietrele Albe – Dealul Petrieni – Refugiul Vladeasa – Dealul Chicera Orzasilor – Valea Racadului cu Valea Zanoghii – Dosul Racadului – Biserica Frasinetanilor – Valea Cetatii – Varful Lespezi – Punct Salvamont Rachitele

Lungime = 32 km (dus – intors);

Diferenta de nivel = ~ 1363 m;

Durata = 12 ore;

  • MARCAJ TRIUNGHI ALBASTRUtriunighi albastru

    Durata: 4 1/2 – 5 ore

    Lungime: 13 km

    Sat Rachitele – Dl. Macrisului – Fata – Vf. Tiglau – Cascada Rachitele – Vl. Stanciului – Sat Rachitele.

cabana vladeasa

Cabana Vladeasa

Intrare in sat Rachitele

Sat Rachitele

Cascada Valul Miresei

Cascada Valul Miresei

ATENTIE! Traseul spre cabana Vladeasa prin saua Pietrele Albe pornind de la cascada Rachitele este insuficient marcat !  Spre Cabana Vladeasa -poza Facebook

Vălul Miresei este o cascadă în două trepte de o grandoare şi o sălbaticie aparte.

Traseul Rachitele – Cascada Rachitele (Valul Miresei) – Poiana Lespezi – Rachitele (Circuitul Cascada Rachitele): traseu marcat cu punct rosu; drum accesibil tot timpul anului; are o lungime de 12 km si o durata de 5h. Desi neasfaltat, drumul este accesibil cu masina pana la cascada.

Continue Reading

Harti

Cascada Valul Miresei – Traseu turistic de o zi

Published

on

Cascada Valul Miresei

La numai 78 Km distanta fata de orasul Cluj-Napoca, descoperi cea mai impresionanta cascada din Muntii Apuseni, Cascada Valul Miresei.

 

Situata in apropiere satului Rachitele, comuna Margau, o zona ce tulbura agitatia mondena prin calmul si mirificul naturii prin verdeata salbatica persistenta, strabatuta de Valea Stanciului ce-ti taie respiratia prin revarsatul cascadei Valul Miresei, cunoscuta si sub numele de  Cascada Rachitele.

Cascada Valul Miresei se afla la o altidutine de 1000 metri si are o inaltime de 30 de metri cu doua trepte. In partea de jos, la a doua treapta, exista o marmita adanca cu diametrul de 10 metri, care disperseaza apa avand forma unui voal, de aici cascada purtand numele de Vălul Miresei.

De data aceasta va prezentam un traseu usor de parcurs cu masina, cu un autoturism obisnuit. De ce supun obisnuit? Pentru ca pana cum 3-4 ani la cascada Valul Miresei nu puteai ajunge decat daca aveai nervi de otel sau o masina 4×4.

Drumul din Cluj-Napoca pana in orasul Huedin e fara probleme, e totusi E60. Asfalt de nota 10.

De aici viram la stanga spre Sancraiu iar apoi spre comuna Margau.

spre MargauCluj-Napoca - Margau

Drumul e asfaltat pana in satul Rachitele, mai numit si satu’ lu’ Boc (printre clujeni), fiind satul natal al fostului premier, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca.

sat Rachitele

Din centrul satului, dorinta de a vedea superba cascada ne obliga sa viram la dreapta pe un drum neasfaltat, drumul modernizat si finalizat in anul 2013 e aproape de centrul satului, de panoul de informare turistica si de  indicatorul rutier ce arata distanta de 5 Km pana la “Cascada Valul Miresei”.

Intrare in sat RachiteleIndicator Valul MIresei-Care de fapt sunt 6km

Drumul spre necivilizatie, spre locurile lasate de Dumnezeu e plin de belti si gropi, ca-n viata reala. Indicatorul rutier ne arata ca avem de parcurs doar 5 km de chin pana la mireasa noastra si ne lasam dusi de treapta I-a de viteza pentru la destinatie.

"asfalt"spre punctul turistic Valul MireseiDrum Valul MireseiDrumul spre cascadaSpre Valul MireseiDrumul lemnului sau drumul spre cascada?Spre cascadaAm fost pe aiciSe aude glasul cascadei...Inaintea cascadei Valul MIresei

Drumul devine tot mai pietruit si „mai ca la munte”. Nu dupa multe minute, probabil 20 la numar, Valul Miresei ne deschide poarta invitandu-ne sa-i vedem albeata voalului curgator.

Harta din parcarea cascadeiCascada Valul Mireseiharta

Vremea ploioasa ne face sa ne bucuram mai mult de cascada. Debitul apei mari si lipsa turistilor ne incanta peste masura.

De regula piciorul de om lasa urme adanci pe unde trece si sincer, azi, nu vreau sa postez poze critice de buna purtare.

La baza cascadeicascada rachiteleCascada Valul MireseiCascada Valul MireseiCascada Valul MireseiCascada Valul MireseiCascada Valul MireseiCascada Valul MireseiCascada Valul Miresei


Cascada Valul Miresei – Rachitele, judetul Cluj… de apusenitv

Totusi pot sa remarc faptul ca prin accesarea unor masuri de fonduri nerambursabile s-au adus unele imbunatatiri, noi marcaje turistice dar nu la locul lor.

Indicator pus pe drumul forestier

Prin alte tari pe unde am fost, la un obiectiv turistic se gasea un panou de informare prin care se prezentau informatii legate de respectivul obiectiv, harti si alte obiective turistice ce se puteau vizita in apropiere.

Aici trebuia sa fie amplasat un panou de informare prin care se aducea la cunostinta turistilor ca pot ajunge in ~10 min deasupra cascadei urcand pe drumul forestier, apoi un alt traseu de 25 minue prin care poti ajunge la grote. Nu toti urca un drum forestier ca sa gaseasca alte indicatoare de informare.

Cat timp am stat pe langa cascada mai multi turisti m-au intrebat daca mai este ceva de vazut prin preajma cascadei Valul Miresei. Se simtea lipsa panoului de informare de care vorbeam mai sus.

Atentionare VipereAtentionare Vipere

Atentionare „Pericol Vipere”

Ajunsi deasupra cascadei vedem o cruce pe care scria numele si data unui baiat ce a alunecat si a cazut peste cascada in anul 2009. Totul fiind “protejat” de o banda de atentionare in loc de o balustrada.

cascada de susPericol deasupra cascadeiBanda de atentionare- deasupra cascadei rachitele

De la cascada urcand pe drumul forestier putem ajunge la Pietrele Albe (marcaj punct albastru) si pe vf.Vladeasa 1836m, al 2-lea ca inaltime din Muntii Apuseni, fiind cel mai inalt din Masivul Vladeasa.

Salvamontspre Pietrele Alba-Cascada Valul MireseiSpre Pietrele AlbeTraseul este usor de parcurs, o mare parte se poate face cu masina.

Harta spre Pietrele Albeambele marcaje

Cele doua marcaje sunt impreuna o buna parte de drum, dupa care punctul rosu paraseste drumul forestier urcand in dreapta.

Despartiere marcaje

Punctul albastru urca in paralel cu valea Stanciului care in final ajunge pe varful Pietrelor Albe in ~ 2h30min, printr-o usoara plimbare.

"verde de natura"aproape de Cascada Valul MireseiPadurea de basm

Distante Rachitele:
Cluj-Napoca – Rachitele : 78 km
Oradea – Rachitele : 120 km
Satu-Mare – Rachitele :150 km
Alba Iulia – Rachitele : 160 km
Sibiu – Rachitele :192 km
Timisoara – Rachitele :290 km
Brasov – Rachitele : 298 km
Suceava – Rachitele : 365 km
Bucuresti – Rachitele : 455 km

o floare de "mai vino"Traseul se poate face foarte usor cu masina intr-o zi pentru cei ce stau aproape.

Va recomand sa luati masa in foisorul aflat la baza cascadei, chiar si un mic dejun pentru indrazneti, mai ales pentru cei din judetul Cluj sau Bihor.

Pentru mine Cascada Valul Miresei e un loc unde simti cu adevarat viata din natura, lasand la o parte maximele “un loc de neuita sau un colt de rai”. E pur si simplu o MINUNE lasata de Dumnezeu pentru noi!

T.P.

Continue Reading

Harti

STANA DE VALE – SAUA CUMPANATELU (1640 m) – POIANA VARASOAIA – CABANA PADIS (1280 m).

Published

on

Taseu turistic : STÂNA DE VALE – ŞAUA CUMPĂNĂŢELU (1640 m) – POIANA VĂRĂŞOAIA – CABANA PADIŞ (1280 m).

Marcaj bandă banda rosie -apusenitv,

Distanţa 20 km,

Urcuşuri 640 m.

Urmărind drumul ce se desprinde la dreapta de la staţia meteo din Stâna de Vale (lângă hotel).

În linii generale poteca urmează culmea urcând continuu, până ieşim la golul alpin. Mergem pe lângă vârful Poieni, apoi pe lângă un izvor unde se deschide o panoramă frumoasă spre valea Aleu la dreapta, iar în faţă spre vârful Bohodei.

De la izvor se coboară până în şaua Bohodei (1469 m), de unde se desprinde traseul triunighi albastruspre Săritoarea Bohodei şi cruce galbena -traseu spre creasta Custurii. Drumul continuă prin stânga culmii, ocolind vârful Bohodei ieşind într-o şa largă situată între Bohodei şi vârful Fântâna Rece, de unde la dreapta, o potecă marcată cu bandă albastrăbanda albastra coboară abrupt spre Boga. Apoi drumul larg ocoleşte vârful Fântâna Rece, trece pe lângă un izvor şi se continuă lin până în şaua Cumpănăţelu (1640 m), lăsând în urmă bazinul Drăganului. În faţă, spre stânga, vederea cuprinde largul bazin al văii Someşului Cald, la dreapta sălbaticele văi cu pante abrupte ce coboară la Boga, iar în faţă, spre sud, se desfăşoară platoul carstic Padiş străjuit la orizont de vârful Ţapu şi creasta muntelui Biharea. Din şa se poate continua la stânga spre Cabana Vlădeasa banda albastra, spre peştera Spre PadisOnceasa (pe cruce roşie) şi spre peştera Alun crucea albastra. În continuare coborâm, trecem pe lângă poteca ce se desprinde în stânga spre Someşul Cald punct rosu, apoi întâlnim poteca cu bandă banda galbena, ce vine din Stâna de Vale pe la Piatra Tâlharului şi poiana Onceasa, ca în final să ajungem într-o poiană largă – Vărăşoaia. Drumul traversează poiana întâlnind în stânga unul din capetele circuitului Someşului Cald, urcă într-o şa şi iese într-o poiană întinsă ciuruită de doline, una din ele având un ochi de apă (Tăul Vărăşoaia). poiana-varasoaia

Zona numită Vărăşoaia reprezintă două platouri carstice de mari dimensiuni situate la nord de Poiana Padiş şi este cuprinsă între vârful Piatra Boghii, Muntele Măgura Vânătă, vârful Vărăşoaia şi Bazinul Someşului Cald.

Poteca ce o ia spre sud, urcă într-o şa unde se află peştera Padiş, de aici coborând spre stânga se ajunge la cantonul Padiş, de unde punctul punct rosu ne duce la peştera Şura Boghii, iar banda banda rosie -apusenitv la Groapa Ruginoasă.

Pentru a ajunge însă la Padiş, de la lac mergem spre stânga, până ieşim la drumul forestier ce vine de la Boga. Padiş reprezintă cel mai important nod turistic al munţilor Apuseni datorită reliefului carstic ce a favorizat apariţia nenumăratelor peşteri, doline, uvale, avene, izbucuri şi ponoare. Poiana Padiş este situată la altitudinea de 1200-1280 de metri.

Ne vedem in Padis!

 

 

Continue Reading

Trending