Traseu turistic:Cabana Padis – Poiana Ponor- Drumul Forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului – Avenul Bortig – Izbucul Galbanei – Cheile Galbenei – Poiana Florilor – Focul Viu – Piatra Galbenei – La Grajduri – Cabana Padis
Marcaj: 
Punct galben, Durata: 9- 10 ore, Traseu dificil
Circuitul Galbenei are o lungime de 19 kilometri.
De la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului ne ghidam dupa semnele de marcaj punct galben coborand prin padurea de molid, lasam in dreapta traseul ce coboara spre Cetatile Ponorului, urmam mai departe poteca pe deasupra Cetatilor Ponorului iar la cca. ½ ora de la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului intalnim din nou traseul ce vine dinspre Dolina III, langa un popas si un poanou indicator.
)
Din acest punct tinem mai departe marcajul tot pe poteca, prin padure, parasim in cele din urma traseul Circuitul Cetatile Ponorului (ce se intoarce inapoi spre Cabana Padis pe la Balcoanele Cetatilor Ponorului), urcam in continuare spre stanga, printr-o zona cu padure rara, apoi printr-o padure de fag urmarind poteca ce coteste la dreapta iar dupa cca. 40 minute de la popasul aflat deasupra Dolinei III ajungem pe creasta Muntelui Bortig.
De aici, se desface spre dreapta o poteca marcata cu semn de derivatie ( punct galben dublu ) care ne conduce la Avenul Bortig (adanc de aproximativ 40 m, este cel de-al doilea ghetar ca marime din Europa dupa Ghetarul Scarisoara).
Dupa ce am vazut si acest obiectiv, revenind la traseul principal coboram abrupt prin padure, dupa semnele de marcaj, pe poteca bine evidentiata, tinem mai departe un drum forestier vechi, mergand pe curba de nivel, printr-un faget des iar la cca. ¾ ora de la Avenul Bortig, sosim la o bifurcare a traseului, implicit a potecii: inainte merge o varianta directa a traseului, spre Poiana Florilor, pe la Balcoanele Galbenei iar la stanga merge o derivatie a traseului prin Cheile Galbenei, tot spre Poiana Florilor (aceasta varianta o vom urma si noi). Pentru a ne continua traseul coboram asadar spre stanga cca. 100 m pana la albia vaii Galbena, tinem mai departe poteca in amonte, pe versantul drept dupa care ajungem la Izbucul Galbenei.
Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile dreneaza apele care se pierd in Pestera din Cetatile Ponorului. Din acest punct, mergand mai departe ocolim izbucul pe lanturi, tinem mai departe curba de nivel prin padure, pe versantul stang al vaii cca. ¼ ora, depasim o trecere periculoasa coborand pe lanturi, lasam in dreapta Pestera Ponor in care se pierde Valea Galbenei, iar de aici un ultim coboras prin padurea de fag apoi pe un grohotis ne scoate din nou pe versantul stang al vaii Galbena. Pe versantul drept se poate observa apa vaii care iese dintr-o gura de pestera si se prabuseste aproximativ 10m Cascada Evantai (apa vaii Galbenei, dupa ce se pierde in Pestera Ponor parcurge un traseu subteran si apoi iese din nou la suprafata formand cascada amintita).
De la cascada merge mai departe pe versantul stang al vaii depasind o portiune cu lanturi, lunga de 250 m, urmarim in continuare poteca pe la baza peretelui stancos, lasam in stanga marcajul ce urca pe versantul vaii, urmarim in continuare firul vaii, intalnim din nou maercajul, trecem de o portiune dificila cu cabluri unde trebuie sa ne cataram pe peretele stancos, mergem mai departe pe o poteca, pe langa firul vaii cca. 10 minute si suntem la drumul forestier ce vine dinspre Cantonul Silvic Luncsoara, in zona de confluenta dintre Valea Luncsoara si Valea Galbena.
De aici, urmam acest drum spre dreapta traversand Valea Galbenei pe un podet de beton, lasam in dreapta marcajul de derivatie ( punct galben dublu ) ce urca inapoi spre traseul principal, urmarim in continuare drumul, in aval, pe versantul drept al vaii, trecem dupa cca. 1km de confluenta cu Valea Seaca, ce vine de pe versantul stang al Galbenei, lasam in dreapta un canton silvic dupa care traseele se bifurca: inainte continua traseul marcat cu semn triunghi galben 
(ce ne-a insotit de la confluenta Galbenei cu Luncsoara) iar la dreapta, pe un drum forestier secundar merge traseul nostru.
In continuare urmam acest drum la dreapta, cotim din nou la dreapta (dupa cca. 10m de la canton) pe un alt drumeag, urcand prin fantele din Poiana Florilor iar la cca. ¼ ora de la cantonul din Valea Galbennei intalnim traseul principal ce vine dinspre Balcoanele Galbenei. Acest punct este marcat de un stalp indicator care ne ofera mai multe indicatii printre care si uermatoarea: ,, spre Focul Viu, 2 ore ”. Tot aici se gaseste un izvor unde merita sa facem un popas deoarece ne asteapta un urcus lung pana la Ghetarul Focul Viu.
De aici urcam dupa semnele de marcaj punct galben , ocolim un grup de mesteceni prin dreapta, tinem curba de nivel pe poteca bine evidentiata, trecem mai departe printr-o padure de fag apoi printr-o poiana ce se intinde dealungul potecii, urcam in continuare prin padurea de fag, traversam o alta poiana, mai mica, iar de aici un ultim urcus abrupt ce dureaza cca. ½ ora ne scoate in fata Ghetarului Focul Viu.
Turistii au acces doar pana la intrarea in pestera unde este amenajat un balcon de lemn. De aici putem observa ghetarul propriu-zis acesta fiind al treilea ca marime din Europa, dupa ghetarele din pesterile Scarisoara si Bortig. La pranz, lumina patrunde in pestera printr-o fereastra naturala iar acesta capata o culoare rosiatica (de aici provine numele de Focul Viu).
Dupa ce am observat ghetarul revenim la poteca traseul principal, urmarim poteca pe curba de nivel iar la cca. 5 minute de la ghetar poteca se bifurca: inainte continua traseul principal marcat cu punct galben iar la dreapta se desface o poteca marcata cu semn de derivatie ( punct galben dublu ) ce merge spre Piatra Galbenei. Urmand aceasta poteca spre dreapta ajungem in cca. ¼ ora la punctul de belvedere de pe Piatra Galbenei.
Piatra Galbenei reprezintă unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munţii Apuseni.
De aici se deschide o ampla priveliste: in ultimul plan se poate observa Masivul Biharia ce culmineaza cu Vf. Cucurbata Mare (1849m) iar intr-un plan apropiat se observa versantul stang al vaii Galbena unde se afla Groapa Ruginoasa iar la dreapta Gropii Ruginoase se pot observa varfurile Giunasu si Tartaroaia (acesta poate fi recunoscut dupa numeroasele poieni care il inconjoara). Pe versantul drept al Vaii Galbena se poate observa Poiana Florilor si poienile de la Ratul Florilor.
Dupa ce am admirat aceasta priveliste urmam marcajele de derivatie intrand din nou in padure, lasam in dreapta o alta derivatie care merge spre Avenul Bortig, urmam mai departe poteca iar la cca. ¼ ora ajungem intr-o poiana cu loc de popas si un panou indicator unde intalnim din nou trsaseul principal.
Din poiana cu banci o luam la dreapta urcand usor prin padure, ne despartim dupa ¼ ora de traseul marcat cu semn banda rosie
iar de aici coborand prin padurea de molid ajungem in cele din urma la drumul forestier de pe Valea Cetatilor, langa locul de campare de ,, La Grajduri”.
Poza:transylvaniatourist.com
– pentru perioada 09 – 11 decembrie 2016 –
-
Domeniul Schiabil Şureanu
– Pârtii existente: 8 (A_1; A_2; A_3; C_1; C_3; C_4; S_1; S_2)
– Pârtii funcționale: 4 (A_3; A_2; C_1; C_3)
– Lungime totală a pârtiilor existente: 11 km
– Instalații de transport pe cablu: 3 (2 teleschiuri, 1 telescaun)
– Altitudine maximă: 2.010 m
– Tunuri de zăpadă: nu
– Webcam: http://schisureanu.ro/index.php/camere-live
– Nocturnă: nu
– Pârtii pentru sănii: da
– Semnal mobil: Vodafone integral; Telekom parțial; Orange minimal
Evaluare generală: spre fericirea tuturor căutătorilor de zăpadă, zăpada de la Șureanu e la fel de multă și la fel de bună, ca și acum câteva zile. Astfel, zilele de schi continuă cu succes pe vastul domeniu schiabil din Munții Șureanu, unde gerul din ultimele zile a păstrat, în bune condiții, zăpada de pe pârtii. Drumul se prezintă în stare bună, zăpadă este din belșug pentru această perioadă, așadar aveți toate motivele să dați buzna la Șureanu și să vă bucurați de omăt la cote înalte. Pentru informații adiționale și actualizate în timp real, intrați pe www.schisureanu.ro
Acces: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C), apoi la dreapta spre – mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704). Distanță față de Sebeș: 82 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h (fără popasuri).
Starea drumului între Sebeș și lacul Oașa (62 km): drumul este asfaltat în totalitate, însă începând de la Șugag prezintă în continuare multe porțiuni cu zăpadă. Recomandăm prudență.
Starea drumului lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu (18 km): în continuare, drumul e acoperit de zăpadă, fiind deszăpezit, netezit și accesibil pentru orice tip de mașină. Există suficiente refugii, pe tot parcusul drumului, așadar nu există, teoretic, motive de ambuteiaje. Este esențial să vă montați lanțurile, începând de la lacul Oașa.
Pârtii, strat de zăpadă și instalații de cablu: se schiază pe 4 din cele 8 pârtii de la Șureanu (A_3, A_2, C_1 și C_3). În continuare, starea pârtiilor este bună și, pe alocuri, foarte bună, potrivită pentru orice stil de coborâre. Există aproximativ 40 cm de strat de zăpadă bătătorită, prin urmare pârtiile despre care am pomenit sunt aproape perfect practicabile. Prezintă, pe alocuri, porțiuni cu gheață și smocuri de iarbă, din cauza viscolului, însă acest lucru nu constituie o problemă. Încă nu e OK să ieșiți în off-piste, dat fiind că zăpada nu este suficientă. Din cele trei instalații de transport pe cablu, funcționează teleschiul „Curmătura” și telescaunul.
Meteo și vizibilitate pe pârtii: conform prognozelor meteo (http://freemeteo.ro/vremea/surean/7-zile/meteograma/?gid=665722&language=romanian&country=romania), la Șureanu nu va mai ninge în weekend. Vremea se va menține rece, aspră, cu înnorări, ceea ce e ideal pentru schi. Temperaturile se vor încadra între -10 și 4 grade Celsius. O veste bună este că va ninge marți.
Servicii turistice: asistenţă Salvamont la baza pârtiilor; școală de schi & snowboard pe pârtii (0762 501 913); centru de închirieri schiuri și plăci în tabăra sportivă din Luncile Prigoanei; trei après-ski-uri pe Domeniul Schiabil Șureanu; unități de cazare în Poarta Raiului, în Luncile Prigoanei și pe malul lacului Oașa.
Sfaturi de buzunar:
– dotați-vă mașina cu lanțuri pentru roți și faceți o probă de montare acasă.
– nu vă încredeți excesiv în propria mașină; mai important decât motorul este șoferul.
– evitați vitezele mari pe pârtii, dacă nu știți să schiați în siguranță.
– țineți cont de sfatul salvamontiștilor, al jandarmilor montani și al monitorilor.
-
Arieşeni (Vârtop)
– Pârtii existente: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)
– Pârtii funcționale: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)
– Lungime totală: 2 km
– Instalații de transport pe cablu: 2 (2 teleschiuri)
– Altitudine maximă: 1.400 m
– Tunuri de zăpadă: da
– Webcam:
Vârtop http://apusenitv.ro/camera-web-vartop/
– Nocturnă: da
– Pârtii pentru sănii: da
– Semnal mobil: toate rețelele
Evaluare generală: la Arieșeni, sezonul de schi este în plină desfășurare, cu zăpadă din belșug și pârtii ideale pentru schi. Se vede cu ochiul liber sosirea certă a iernii, care a adus suficient omăt și suficiente motive pentru vacanță, în vechea stațiune de schi Arieșeni.
Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74 A) – Albac – Arieșeni (DN 75). Distanță față de Alba Iulia: 120 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h 30 min.
Starea drumului: este accesibil oricărui tip de autovehicul.
Pârtii, strat de zăpadă și instalații de cablu: ninsorile abundente din ultimele zile și vremea geroasă au asigurat un strat mare de zăpadă, cu o grosime de 35-45 cm pe Vârtop 1 și Vârtop 2, făcându-le ideale pentru sporturile de iarnă. Atenție, însă, zonele de off-piste sunt încă inaccesibile. Pentru actualizări zilnice, urmăriți camerele web de la baza pârtiilor.
Meteo și vizibilitate pe pârtii: conform prognozelor meteo (http://freemeteo.ro/vremea/arieseni/7-zile/meteograma/?gid=686167&language=romanian&country=romania), nu va mai ninge în weekend; vremea va fi în continuare potrivită pentru schi (minim -6, maxim 6 grade Celsius). Din fericire, sunt așteptate ninsori în cursul zilei de marți.
Servicii: asistenţă Salvamont la baza pârtiilor; școală de schi & snowboard la baza pârtiilor; centre de închirieri schiuri & snowboards la baza pârtiilor; restaurante și unități de cazare la baza pârtiilor și în stațiune.
Sfaturi de buzunar:
– evitați teribilismul și vitezele mari pe pârtie;
– nu consumați alcool în exces înainte de a schia;
– păstrați atenția la pârtia de sănii;
– țineți cont de sfatul salvamontiștilor, al jandarmilor montani și al monitorilor.
sursa:
Florian-Rareș Tileagă, monitor școala de schi „Pași Liberi”
Cascada Şipote din Munţii Apuseni , Valea Ariesului – lângă Sălciua
Se află în Munții Trascăului, vizibilă de pe DN 75, la aproximativ 2 km de comuna Sălciua, din județul Alba.
Acest monument al naturii este „protejat” de râul Aries, râu care pune granită intre frumoasa cascadă si drumul naţional.
Cascada Şipote este un fenomen carstic complex. La travertinul de la picioarele cascadei se observă un tuf calcaros ce se foloşeste de obicei in construcţiile ornamentale.
Izvorul improvizat ce trece peste râul Arieş, oferă oricarui trecător posibilitatea de a gusta din răcoroasa apă curgatoare a cascadei Şipote.
Pentru cei ce doresc sa vadă în întregime cascada Şipote, va trebui sa urmaţi un traseu lung, urmârind marcajul cruce roşie, care porneşte din localitatea Sălciua.
Se poate ajunge și de la Huda lui Papară, pe poteca marcată cu triunghi rosu, pe sub abruptul Bedeleului în circa 2 ore de mers.
La câteva sute de metri se află Peștera și Portalul Poarta Zmeilor.
Măsuţa de lemn, priveliştea frumoasă si apa rece de izvor te indeamnă să mai poposeşti prin Munţii Apuseni, să-ţi mai laşi munca deoparte si sa te bucuri de cea ne-a lăsat Bunul Dumnezeu: superba natură!
Lacul Fantanele – situat in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor Apuseni, la o altitudine de 990 m, cu suprafata de 9,8 ha si lungimea de 13 km, la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est, muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.
Pe malul acestui lac, se afla statiunea turistica Belis Fantanele.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.
Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic (in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 – 2500 i.Chr.)
In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis, pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena, iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.
Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata ( 1836 metri ) intreaga regiune, – la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ), dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ), uvalele ( depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ), izbucurile ( izvoare carstice ), ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ), si endocarstul adica relief subteran avand doua forme, pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata ) – la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice – la sud de Muntele Mare, un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ). Configuratia reliefului, depresiunile intramontane, altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.
Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.
1.Traseu Cluj – Belis Fantanele : doua variante:
A– DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis ( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).
B-DN 1, Cluj Napoca – Gilau, aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 )
2. Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H, spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus.
3. Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).
4. Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis, cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.
5. Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.
Pe malul acestui lac, se afla statiunea turistica Belis Fantanele.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.
Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic (in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 – 2500 i.Chr.)
In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis, pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena, iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.
Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata ( 1836 metri ) intreaga regiune, – la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata, caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ), dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ), uvalele ( depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ), izbucurile ( izvoare carstice ), ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ), si endocarstul adica relief subteran avand doua forme, pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata ) – la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice – la sud de Muntele Mare, un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ). Configuratia reliefului, depresiunile intramontane, altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.
Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.
1.Traseu Cluj – Belis Fantanele : doua variante:
A– DN 1, Cluj-Napoca – Huedin apoi DJ 108 Huedin – Sancraiu – Calata – Belis ( pentru partea nordica ) iar la iesirea din Calata spre dreapta pe DJ 108 C, Buteni – Margau – Scrind Frasinet- Rachitele – Doda Pilii ( aici avem o ramificatie pentru Ic Ponor – Padis ) – Giurcuta de Sus ( pentru partea sudica).
B-DN 1, Cluj Napoca – Gilau, aici cotim stanga spre salba da lacuri de pe Somesul Cald si continuam prin localitatile Somesul Rece – Somesul Cald – Marisel – Belis ( pentru partea nordica ) iar pentru partea sudica din Marisel o luam prin Poiana Horea iar de aici sunt doua variante de drum forestier unul prin poiana Calineasa – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus iar celalalt prin Scoruset – La Calu Mort – Giurcuta de Sus ( recomandabil doar pentru vehicule 4X4 )
2. Dinspre Oradea de pe DN 1 la Bologa se ia dreapta pe DJ 103 H, spre Sacuieu iar de la Scrind Frasinet pe aceeasi ruta ca mai sus.
3. Dinspre Alba –Iulia pe DN 75 prin Zlatna – Abrud – Campeni – Albac iar de aici pe DJ 108 spre Horea- Matisesti – Poiana Horea –Ciurtuci – Belis, o alta varianta din Poiana Horea se ramifica spre Calineasa–Ic Ponor–Doda Pili –Giurcuta de Sus sau prin zona numita Scoruset – La Calu Mort, doar pentru vehicule 4X4 ).
4. Dinspre Deva – Brad – Stei pe DN 76 in localitatea Sudrigiu se coteste spre Pietroasa iar de aici se urca de-a lungul Crisului Pietros pe un drum forestier pana in platoul Padis, cu legatura Padis – Ic Ponor – Doda Pilii – Giurcuta de Sus.
5. Dinspre Targu-Mures pe E 60 trecem prin Turda iar de aici pe DN 75 prin Buru – Baia de Aries – Campeni – Horea – Poiana Horea – Ciurtuci – Belis.
Doi bărbați de 34 și 36 de ani, din comuna Roșia Montană,persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de furt
Polițiștii din Baia de Arieș au depistat un bărbat, de 41 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Piața Băii din oraș, fiind sub influența băuturilor alcoolice
