valea-frumoasei-alba-apuseni

Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu

„Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele, aşa descrie Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei. Adevărul vă prezintă un colţ de rai în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.

De atunci şi până acum, lucrurile s-au mai schimbat, însa nu foarte mult mult. Valea Frumoasei din Munţii Sebeşului are aceeaşi frumuseţe, aceeaşi apă rece de izvor, acelaşi aer curat bine oxigenat şi aceleaşi păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colţ de lume.
Valea Sebeşului, cunoscută in zona superioară şi sub numele de Valea Frumoasei, este situată în sudul Transilvaniei, în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime (grupa Şureanu-Parâng-Lotrului). Este încadrată la vest de munţii Şureanu şi culoarul Mureşului, de munţii Lotrului la sud, de munţii Cindrel şi de depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podişul Secaşelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece şi pădurea verde îţi dau senzaţia că te afli într-un colţ de rai.
Te convingi de asta imediat după ce ieşi din localitatea Petreşti şi urci spre Munţii Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poieniţele retrase şi traseele secrete printre munţii întortochiaţi. Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa, cât şi din direcţie opusă din Novaci – Gorj sau chiar din Vâlcea. Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.
Diversitate şi originalitate Dacă după atâta umblat, privit şi admirat ţi se face foame, te poţi opri la una dintre pensiunile de lângă şosea. Mâncarea preparată la pensiunile din zonă este una dintre cele mai delicioase, preparată tradiţional, după reţetele moştenite din moşi strămoşi. Străinii sunt cei care frecventează cel mai des zona, iar, odată ce au ajuns pe Valea Sebeşului, se întorc cu siguranţă şi în următorul an. Râul Sebeş formează una dintre cele mai sălbatice văi carpatine din România, impresionând prin diversitate şi originalitate. Relieful, reţeaua hidrografica bogată a zonei, abundenţa şi varietatea florei şi faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebeşului un loc potrivit pentru toate categoriile de turişti în toate anotimpurile. De acest colţ de rai s-au legat sufleteşte şi alte personalităţi ale vieţii noastre literare, cum ar fi Lucian Blaga al cărui spaţiu mioritic se identifică cu relieful acestei zone şi Ionel Pop care au imortalizat Valea Frumoasei în numeroase schiţe, nuvele şi povestiri.
Distanţa din Sebeş şi până sus pe munte se parcuge în circa o oră şi jumătate cu maşina, dar efortul merită din plin.
Dacă se continuă drumul naţional de la barajul Oaşa se ajunge pe Transalpina, drumul spectaculos, care ajunge la cea mai mare altitudine din România, peste 2000 de metri în pasul Urdele.
Pe Valea Frumoasei sunt câteva zone care merită vizitate. Este vorba despre Luncile Prigoanei, devenite în ultimii ani neîncăpătoare pentru cabanele şi pensiunile construite aici. Mai departe urmează Poarta Raiului, o poiană proiectată să devină centrul unui mare proiect turistic iniţiat de Consiliul Judeţean Alba, care prevede, printre altele, amenajarea unor pârtii de schi. În continuare sunt cele două culmi muntoase, care pot fi escaladate relativ uşor: Vârful Şureanu şi Vârful lui Pătru.
Merită efortul pentru că imaginile sunt spectaculoase. Iarna, masivele Şureanu şi Auşel sunt o destinaţie pentru amtorii de schi. Un investitor privat a amenajat un domeniu schiabil cu 10 pârtii. Sezonul de schi se întinde din noiembrie şi până în aprilie.
Iezerul Şureanu, splendoarea din Carpaţi La baza Vârfului Şureanu se află iezerul care îi poartă numele. I se spune şi „lacul fără fund”.
lacul-iezer-alba-apuseni
Lacul glaciar este fără îndoială punctul culminant al oricărei călătorii în ţinutul Munţilor Sebeşului. În apropiere se află o cabană unde se poate găsi cazare la preţuri avantajoase.
În bătaia soarelui, luciul verzui al lacului oferă imagini de o splendoare rar întâlnită în Carpaţi. Chiar şi atunci când suflă vântul, apa lacului rămâne mereu calmă, încreţindu-se uşor ca un mare cearşaf verzui. Are o adâncime de 8 metri, o lungime de 94 metri şi o lăţime de 91 metri. Practic, e un spaţiu neobişnuit de intim, de retras în contextul geografic spectaculos al Munţilor Şureanu. Iar specialiştii spun că e vorba, de fapt, de „circul glaciar Şureanu”, sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Lacul poate fi cel mai bine admirat de pe traseul de urcare pe masivul Şureanu.

“Mi-am înălţat ochii; am văzut acvila împărătească plutind pe aripile-i largi, întoarse zimţuit la sfârcuri: se ducea cătră stânca din înaltul cerului cel mai de sus al pustiei. Din locurile acestea unde am petrecut şi am stat privind, cu sufletul îmblânzit de dulceaţa lor, se desfăşură păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite”, mai afirmă Sadoveanu despre Valea Frumoasei.
Căsuţa în care a locuit marele scriitor există în continuare, în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne, în apropierea Lacului Oaşa, dar nu poate fi vizitată. Construcţia din lemn a fost ridicată după anul 1927, când Mihail Sadoveanu a ajuns pe Valea Sebeşului, în timpul peregrinărilor acestuia prin ţară. Impresionat de peisajul şi sălbăticia locurilor şi fiind un pasionat vânător şi pescar, Sadoveanu a decis să construiască o cabană pentru a avea unde locui în perioada când ajunge în masivul Şureanu. Ulterior a publicat două volume despre această zona: “Valea Frumoasei” în 1938 şi “Povestirile de la Bradu-Strâmb” în 1941.
Împreună cu scriitorul Ionel Pop, Sadoveanu a hotărât ridicarea unei biserici de lemn în anul 1943. Atât biserica, cât şi cabană au rămas pe terenurile pe care au fost construite iniţial, până în anul 1983, când au fost strămutate la altitudini mai mari din cauza construirii lacului de acumulare Oaşa. Biserica de lemn se află acum în curtea Mănăstirii Oaşa, în timp ce cabană lui Sadoveanu se găseşte în apropiere, pe malul lacului de acumulare. Printre cei care participau la partide de vânătoare împreună cu Sadoveanu s-au aflat şi alţi mari oameni de cultură români, cum ar fi Lucian Blaga sau Ionel Pop.
“Cu maestrul Sadoveanu am mai făcut eu în trecut asemenea evadări în sălbăticiune şi îi cunoşteam şi iscusinţa, şi plăcerea preparării ambroziei: păstrăvi proaspeţi la frigare sau înfăşuraţi în frunză de brustur şi îngropaţi în grămăjoara de jar”, scria într-una din relatările sale Ionel Pop. Mănăstirea este un alt loc obligatoriu de vizitat. Printre călugării care slujesc aici se află şi doi veniţi de pe alte meleaguri: unul din SUA, iar altul din Austria. Obiective de vizitat: înainte de a urca pe Valea Sebeşului pot fi vizitate, în apropiere, cel puţin trei obiective turistice interesante. Este vorba despre Cetatea Câlnic, Castelul Martinuzzi şi Cetatea Căpâlna.
Cetatea Câlnic Este localizată în comuna cu acelaşi nume şi este unul dintre monumentele de arhitectură cele mai bine conservate şi restaurate din Transilvania. Cetatea ţărănească este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Monumentul a fost construit în urmă cu 750 de ani. Este amplasat în centrul comunei, cu acces facil dinspre drumul naţional nr. 1. Pe sensul de circulaţie dinspre Sebeş spre Sibiu, după aproximativ 15 kilometri, există un drum judeţean pe partea dreaptă care face legătura cu Câlnicul. Cei care ajung în această parte a judeţului au impresia că au păşit în altă lume. Cetatea, care domină peisajul creează o atmosferă medievală nemaiîntâlnită în altă parte, are trei turnuri denumite Turnul Porţii, Turnul Donjon şi Turnul Slăninii. Ansamblul Cetăţii Câlnic formează Centrul cultural ştiinţific internaţional, patronat de Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi Asociaţia “Ars Transsilvaniae”.
În spaţiile din cetate sunt organizate periodic expoziţii documentare şi de artă, concerte şi audiţii de muzică medievală, în timp ce Capela a devenit aula în care se desfăşoară simpozioane, colocvii şi conferinţe. omuna nu are spaţii de cazare care să permită o şedere mai îndelungată în zonă. Castelul Martinuzzi Ruinele castelului Martinuzzi merită văzute mai ales datorită legendelor care s-au transmis de-a lungul vremii. A fost construit în 1550 de Gheorghe Martinuzzi şi este considerat cel mai valoros castel renascentist din ţară. Gheorghe Martinuzzi a transformat o veche mănăstire într-un castel înconjurat de valuri de pământ şi şanţuri cu apă. Ruinele monumentului pot fi vizitate la Vinţu de Jos, în partea dreaptă pe direcţia de mers Alba Iulia – Orăştie, la câteva zeci de metri de malul Mureşului.
Ruinele sunt în prezent în proprietatea Bisericii Catolice. Din construcţia iniţială au mai rămas câteva ziduri, un turn dărâmat şi o poartă în arcadă, încă suficient de spectaculoasă pentru a stimula imaginaţia. Una dintre legendele locului se referă la o comoară de 40.000 de galbeni descoperită de pescari în apele Streiului, în 1543. După ce au găsit mai multe monede pe fundul râului, pescarii au început să cerceteze cu atenţie împrejurimile, descoperind o bolta zidită în adâncuri şi năruită din cauza rădăcinilor copacilor crescuţi în mâlul apei. Pătrunzând în interiorul hrubei din adâncuri, ei au scos la suprafaţă 40.000 de galbeni ce purtau efigia regelui Macedoniei, Lysimach.

Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns până la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor şi confiscarea tezaurului. Vestea despre fabuloasele averi pe care le deţinea Martinuzzi a fost una dintre cauzele ce i-au adus acestuia moartea. În decembrie 1551 la reşedinţa guvernatorului a venit în vizită generalul spaniol Castaldo, omul de încredere al împăratului Ferdinand de Habsburg. Într-o noapte, un grup de soldaţi ce-l însoţeau pe general l-au asasinat pe cardinal. După moartea acestuia castelul a fost jefuit. O altă legendă o are în prim-plan pe împarateasa Maria Tereza şi este localizată la jumătatea secolului XVIII-lea. Poveştile care circulă în zona îi atribuie împaratesei mai multe crime, victime câzând bărbaţii cu care făcea amor.
Castelul Martinuzzi
Cetatea Căpâlna Cetatea dacică de la Căpâlna este în patrimoniul UNESCO şi are o valoare istorică şi culturală inestimabilă. Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C, în apropierea satului Căpâlna, pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, la circa 19 km de Sebeş. Cetatea a fost unul dintre obiectivele strategice ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor. Menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul cetăţii de la Sarmizegetusa. Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci.
Trupele romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de două ori cetatea cucerind-o în ambele razboaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare data distrugeri importante. Cetatea este acum în paragină. Se pot vedea doar câteva ziduri din ceea ce a fost Trasee de drumeţii: Zona înaltă Şureanu este străbătută de numeroase trasee de drumeţii, marcate sau nemarcate. • Traseul Săsciori – Cabana Şureanu – Petrila (triunghi albastru). Acest traseu de drumeţii din Munţii Şureanu, este unul pe cât de pitoresc, pe atât de lung, El este marcat cu triunghi albastru. • Traseul Pasul Tărtărău – Vf. lui Pătru – Cabana Şureanu (bandă albastră). Trecând prin zone montane deosebit de pitoreşti, acest traseu lung de 20 km este unul dintre cele mai frumoase din Muntii Şureanu. • Traseul Colonia Fetiţa (Oaşa Mică) – Luncile Prigoanei – Cabana Şureanu (cruce roşie). Urmărind acest traseu, după ce se admiră panorama deosebită de pe Culmea Fetiţei, de deasupra Lacului Oasa, se ajunge în Luncile Prigoanei şi mai departe la Cabana Şureanu prin Poarta Raiului, într-un cadru montan splendid. • Traseul Colonia Fetiţa (Oaşa Mică) – Culmea Ciontii – Bilele (triunghi roşu).
Din Oaşa Mică, după ce suie Dealul Didiu, traseul marcat cu triunghi roşu abordează Culmea Ciontii până la Gura Potecului. • Traseul Cabana Şureanu – Vf. Auşel – Culmea Bilele – Cabana Voievodu (cruce albastră). Acest traseu, lung de 15 km, însoţeşte până la Şaua Ocolu, poteca de drumeţii marcată cu bandă albastră. • Traseul Cabana Şureanu – Vf. Negru – Lupşa – Cabana Prislop (triunghi roşu). Traseul marcat cu triunghi roşu, care porneşte spre vest de la Cabana Şureanu, reprezintă o cale de drumeţii care trece prin locuri pitoreşti şi încărcate de istorie. Posibilităţi de cazare: Hotelul Sf. Petru, Poarta Raiului: Reprezintă refugiul perfect pentru cei care doresc să se deconecteze de rutină cotidiană. Înconjurat de un decor natural de basm, cu peisaje pitoreşti şi aer curat, hotelul este o îmbinare reuşită între rustic şi modern. Are o capacitate de 50 de locuri în 25 de camere dotate cu baie proprie, televizor, mini bar şi acces internet. Este construit la 2 km de domeniul schiabil Şureanu.
O cameră dublă poate fi închiriată de la 100 de lei pe noapte. Pensiunea Valea Frumoasei, Şugag: Este situată în central comunei şi poate fi un loc ideal de pornire pentru excursii pitoreşti. Este cotată la 3 stele şi oferă ospitalitate la fel ca în toate pensiunile din această zonă. Preţul unei camere duble pleacă de la 70 de lei pe noapte. Pensiunea Cabana Curmături, Valea Mirajului: Este situată la o altitudine de 1240 metri. De la drumul naţional 67C te abaţi abaţi 12 km din localitatea Tau, sau 24 km din Şugag. Odata ajuns sus, uiţi de drumul greu şi anevoios şi te bucuri de frumuseţile zonei, bucatele tradiţionale din gospodăria Gheorghiţei Mihailă. După cateva ore de relaxare şi o masa bogata, poţi să te încumeţi să vizitezi frumuseţile zonei. Preţul unei camere duble pleacă de la 60 de lei pe noapte Pensiunea Şureanu, Poarta Raiului: o destinaţie inspirată de peisajul extraordinar. Bucătăria oferă un meniu variat de mâncăruri fine de vânat, produse naturale şi proaspete din zona Sebeşului, ce sunt servite într-o atmosferă relaxantă şi confortabilă. O cameră dublă poate fi închiriată de la 130 de lei.

1 thought on “Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu

  1. Un traseu cu masina stie careva?
    Nu vreau sa merg cu rucsacul in spate atata drum, nu ca nu mai pot ca-s batran dar e si vremea asta cu ploi.
    Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *